Job 19

Y RESPONDIÓ Job, y dijo:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

¿Hasta cuándo angustiaréis mi alma, Y me moleréis con palabras?

,,Pînă cînd îmi veţi întrista sufletul, şi mă veţi zdrobi cu cuvîntările voastre?

Ya me habéis vituperado diez veces: ¿No os avergonzáis de descomediros delante de mí?

Iată că de zece ori m'aţi batjocorit; nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa?

Sea así que realmente haya yo errado, Conmigo se quedará mi yerro.

Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sînt răspunzător de aceasta.

Mas si vosotros os engrandeciereis contra mí, Y adujereis contra mí mi oprobio,

Credeţi că mă puteţi lua de sus? Credeţi că mi-aţi dovedit că sînt vinovat?

Sabed ahora que Dios me ha trastornado, Y traído en derredor su red sobre mí.

Atunci să ştiţi că Dumnezeu mă urmăreşte, şi mă înveleşte cu laţul Lui.

He aquí yo clamaré agravio, y no seré oído: Daré voces, y no habrá juicio.

Iată, ţip de silnicie, şi nimeni nu răspunde; cer dreptate, şi dreptate nu este!

Cercó de vallado mi camino, y no pasaré; Y sobre mis veredas puso tinieblas.

Mi -a tăiat orice ieşire, şi nu pot trece; a răspîndit întunerec pe cărările mele.

Hame despojado de mi gloria, Y quitado la corona de mi cabeza.

M'a despoiat de slava mea, mi -a luat cununa de pe cap,

Arruinóme por todos lados, y perezco; Y ha hecho pasar mi esperanza como árbol arrancado.

m'a zdrobit din toate părţile, şi pier; mi -a smuls nădejdea ca pe un copac.

É hizo inflamar contra mí su furor, Y contóme para sí entre sus enemigos.

S'a aprins de mînie împotriva mea, S'a purtat cu mine ca şi cu un vrăjmaş.

Vinieron sus ejércitos á una, y trillaron sobre mí su camino, Y asentaron campo en derredor de mi tienda.

Oştile Lui au pornit deodată înainte, şi-au croit drum pînă la mine, şi au tăbărît în jurul cortului meu.

Hizo alejar de mí mis hermanos, Y positivamente se extrañaron de mí mis conocidos.

A depărtat pe fraţii mei dela mine, şi prietenii mei s'au înstrăinat de mine.

Mis parientes se detuvieron, Y mis conocidos se olvidaron de mí.

Rudele mele m'au părăsit, şi cei mai deaproape ai mei m'au uitat.

Los moradores de mi casa y mis criadas me tuvieron por extraño; Forastero fuí yo en sus ojos.

Casnicii mei şi slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sînt un necunoscut.

Llamé á mi siervo, y no respondió; De mi propia boca le suplicaba.

Chem pe robul meu, şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.

Mi aliento vino á ser extraño á mi mujer, Aunque por los hijos de mis entrañas le rogaba.

Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, şi duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.

Aun los muchachos me menospreciaron: En levantándome, hablaban contra mí.

Pînă şi copiii mă dispreţuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.

Todos mis confidentes me aborrecieron; Y los que yo amaba, se tornaron contra mí.

Aceia în cari mă încredeam mă urăsc, aceia pe cari îi iubeam s'au întors împotriva mea.

Mi cuero y mi carne se pegaron á mis huesos; Y he escapado con la piel de mis dientes.

Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi -a mai rămas decît pielea de pe dinţi.

Oh vosotros mis amigos, tened compasión de mí, tened compasión de mí; Porque la mano de Dios me ha tocado.

Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mîna lui Dumnezeu m'a lovit.

¿Por qué me perseguís como Dios, Y no os hartáis de mis carnes?

Dece mă urmăriţi ca Dumnezeu? Şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?

¡Quién diese ahora que mis palabras fuesen escritas! ¡Quién diese que se escribieran en un libro!

Oh! aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într'o carte;

¡Que con cincel de hierro y con plomo Fuesen en piedra esculpidas para siempre!

aş vrea să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stîncă pe vecie...

Yo sé que mi Redentor vive, Y al fin se levantará sobre el polvo:

Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pămînt.

Y después de deshecha esta mi piel, Aun he de ver en mi carne á Dios;

Chiar dacă mi se va nimici pielea, şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuş pe Dumnezeu.

Al cual yo tengo de ver por mí, Y mis ojos lo verán, y no otro, Aunque mis riñones se consuman dentro de mí.

Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia. Sufletul meu tînjeşte de dorul acesta înlăuntrul meu.

Mas debierais decir: ¿Por qué lo perseguimos? Ya que la raíz del negocio en mí se halla.

Atunci veţi zice: ,Pentruce -l urmăream noi?` Căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.

Temed vosotros delante de la espada; Porque sobreviene el furor de la espada á causa de las injusticias, Para que sepáis que hay un juicio.

Temeţi-vă de sabie: căci pedepsele date cu sabia sînt grozave! Şi să ştiţi că este o judecată.``