Proverbs 17

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Huzur içinde kuru bir lokma, Kavga ve ziyafet dolu evden iyidir.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Sağduyulu köle, Ailesini utanca sokan oğula egemen olur Ve kardeşlerle birlikte mirastan pay alır.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Altın ocakta, gümüş potada arıtılır, Yüreği arıtansa RAB’dir.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

Kötü kişi fesat yüklü dudakları dinler, Yalancı da yıkıcı dile kulak verir.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

Yoksulla alay eden, onu yaratanı hor görür. Felakete sevinen cezasız kalmaz.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Torunlar yaşlıların tacıdır, Çocukların övüncü anne babalarıdır.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

Kurumlu sözler ahmağa nasıl yakışmazsa, Soyluya da yalancı dudaklar hiç yakışmaz.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Sahibinin gözünde rüşvet bir tılsımdır. Ne yapsa başarılı olur.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Sevgi isteyen kişi suçları bağışlar, Olayı diline dolayansa can dostları ayırır.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

Akıllı kişiyi azarlamak, Akılsıza yüz darbe vurmaktan etkilidir.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

Kötü kişi ancak başkaldırmaya eğilimlidir, Ona gönderilecek ulak acımasız olacaktır.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Azgınlığı üstünde bir akılsızla karşılaşmak, Yavrularından edilmiş dişi ayıyla karşılaşmaktan beterdir.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

İyiliğin karşılığını kötülükle ödeyenin Evinden kötülük eksik olmaz.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

Kavganın başlangıcı su sızıntısına benzer, Bir patlamaya yol açmadan çekişmeyi bırak.

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

Kötüyü aklayan da, doğruyu mahkûm eden de RAB’bi tiksindirir.

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

Akılsız biri bilgelik satın almak için niye para harcasın? Zaten sağduyudan yoksun!

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Dost her zaman sever, Kardeş sıkıntılı günde belli olur.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Sağduyudan yoksun kişi el sıkışıp Başkasına kefil olur.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Başkaldırıyı seven kavgayı sever, Kapısını yüksek yapan yıkımına davetiye çıkarır.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Sapık yürekli kişi iyilik beklememeli. Diliyle aldatan da belaya düşer.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Akılsız kendisini doğurana derttir, Ahmağın babası sevinç nedir bilmez.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

İç ferahlığı sağlık getirir, Ezik ruh ise bedeni yıpratır.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Kötü kişi adaleti saptırmak için Gizlice rüşvet alır.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

Akıllı kişi gözünü bilgelikten ayırmaz, Akılsızın gözüyse hep sağda soldadır.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

Akılsız çocuk babasına üzüntü, Annesine acı verir.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Ne suçsuza ceza kesmek iyidir, Ne de görevliyi dürüst davrandığı için dövmek...

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Bilgili kişi az konuşur, Akıllı kişi sakin ruhludur.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Çenesini tutup susan ahmak bile Bilge ve akıllı sayılır.