Proverbs 17

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Lepszy jest kęs suchego chleba a w pokoju, niżeli pełen dom nabitego bydła ze swarem.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Sługa roztropny będzie panował nad synem, który jest ku hańbie; a między braćmi będzie dzielił dziedzictwo.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Tygiel srebra a piec złota doświadcza; ale Pan serc dośwadcza.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

Zły pilnuje warg złośliwych, a kłamca słucha języka przewrotnego.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

Kto się naśmiewa z ubogiego, uwłacza stworzycielowi jego; a kto się raduje z upadku czyjego, nie ujdzie pomsty.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Korona starców są synowie synów ich, a ozdoba synów są ojcowie ich.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

Nie przystoi mowa poważna głupiemu, dopieroż księciu usta kłamliwe.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Jako kamień drogi, tak bywa dar wdzięczny temu, który go bierze; do czegokolwiek zmierzy, zdarzy mu się.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Kto pokrywa przestępstwo, szuka łaski; ale kto wznawia rzeczy, rozłącza przyjaciół.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

Więcej waży gromienie u roztropnego, niżeli sto plag u głupiego.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

Uporny tylko złego szuka, dla tego poseł okrutny będzie nań zesłany.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Lepiej jest człowiekowi spotkać się z niedźwiedzicą osierociałą, niżeli z głupim w głupstwie jego.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

Kto oddaje złem za dobre, nie wynijdzie złe z domu jego.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

Kto zaczyna zwadę, jest jako ten, co przekopuje wodę; przetoż niż się zwada rozsili, zaniechaj go.

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

Kto usprawiedliwia niezbożnego, a winnym czyni sprawiedliwego, oba jednako są obrzydliwością Panu.

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

Cóż po dostatku w ręku głupiego, ponieważ do nabycia mądrości rozumu nie ma?

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Wszelkiego czasu miłuje przyjaciel, a w ucisku stawia się jako brat.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Człowiek głupi daje rękę, czyniąc rękojemstwo przed twarzą przyjaciela swego.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Kto miłuje zwadę, miłuje grzech; a kto wynosi usta swe, szuka upadku.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Przewrotny w sercu nie znajduje dobrego; a kto jest przewrotnego języka, wpadnie we złe.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Kto spłodził głupiego, na smutek swój spłodził go, ani się rozweseli ojciec niemądrego.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

Serce wesołe oczerstwia jako lekarstwo; ale duch sfrasowany wysusza kości.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Niezbożny potajemnie dar bierze, aby podwrócił ścieszki sądu.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

Na twarzy roztropnego znać mądrość; ale oczy głupiego aż na kraju ziemi.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

Syn głupi żałością jest ojcu swemu, a gorzkością rodzicielce swojej.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Zaiste nie dobra, winować sprawiedliwego, albo żeby przełożeni kogo dla cnoty bić mieli.

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Kto zawściąga mowy swe, jest umiejętnym; drogiego ducha jest mąż rozumny.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Gdy głupi milczy, za mądrego poczytany bywa; a który zatula wargi swoje, za rozumnego.