Job 21

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Dia namaly Joba ka nanao hoe:

,,Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.

Mihainoa dia mihainoa ny teniko, Ary aoka izany no ho fampiononanareo ahy.

Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.

Mandefera amiko ianareo, fa mba hiteny kosa aho izao; Ary rehefa tapitra ny teniko, dia mandatsalatsà ihany indray ianareo.

Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?

Raha ny amiko, moa ny ataon'ny olona va no itarainako? Ary raha izany, nahoana no hahalefitra ny fanahiko?

Priviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.

Jereo aho, dia aoka ho talanjona ianareo, ary mitampena vava.

Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:

Eny, raha mahatsiaro izany aho, dia raiki-tahotra, sady toran-kovitra ny tenako:

Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

Nahoana no velona ny ratsy fanahy ka sady tratrantitra no be hery?

Sămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.

Ny zanany koa mitomoetra tsara eo anatrehany, ary ny zafiny eo anoloany.

În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.

Ny ankohonany miadana ka tsy manan-tahotra, ary ny tsorakazon'Andriamanitra tsy mamely azy.

Taurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.

Ny ombilahiny mampiteraka ka mahavanona; Ny ombivaviny miteraka ka tsy mamotsotra.

Îşi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.

Mamoaka ny zanany madinika toy ny ondry aman'osy izy, ka mikoriana ny zanany.

Cîntă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.

Mihoby mitondra ampongatapaka sy lokanga izy ary mifaly amin'ny feon-tsodina.

Îşi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.

Mandany ny androny amin'ny fahafinaretana izy; Amin'ny indray mipi-maso monja no idinany any amin'ny fiainan-tsi-hita.

Şi totuş ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.

Kanefa anie ireo no manao amin'Andriamanitra hoe: Mialà aminay! Fa tsy mba irinay ny hahalala ny lalanao.

Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

Zinona izay Tsitoha, no hotompoinay? Ary inona no soa ho azonay, raha mivavaka aminy?

Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -

Indro, tsy avy amin'ny tenany ihany ny fahafinaretany! Ho lavitra ahy anie ny fisainan'ny ratsy fanahy!

dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,

Indraindray foana no mba maty ny jiron'ny ratsy fanahy, sy tonga ny loza manjo azy. Ary amelaran'Andriamanitra fandrika ireny noho ny fahatezerany,

să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?

Ka tonga tahaka ny mololo voatetika indaosin'ny rivotra izy sy tahaka ny akofa entin'ny tafio-drivotra.

Veţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;

Andriamanitra, hoy ianareo, mbola hampijaly ny zanany noho ny helodrainy! Tsia; fa ny tenan'ireny ihany no aoka hovaliany, mba hahalalany.

el ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.

Aoka ny masony ihany no hahita ny loza manjo azy, ary aoka ny tenany ihany no hisotro ny fahatezeran'ny Tsitoha.

Căci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?

Fa mampaninona azy moa ny amin'ny taranany mandimby azy, raha tapaka ny isan'ny androny?

Oare pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?

Moa Andriamanitra va no hampianarim-pahalalana, nefa Izy no mitsara ny any an-danitra aza?

Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

Maty ny anankiray, raha tsy mbola mihena ny fahatanjahany, sady miadana tokoa ka tsy manana ahiahy;

cu coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.

Feno ronono ny fitoeran-drononony, ary vonton-tsoka ny taolany.

Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

Ary ny anankiray maty amin'ny fahorian'ny fanahiny kosa ka tsy mba nanandrana soa akory.

şi amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.

Samy mandry ao amin'ny vovoka izy roa tonta, ka feno olitra ny tenany.

Ştiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.

Indro, fantatro ny hevitrareo sy ny saim-petsy amelezanareo ahy;

Voi ziceţi: ,Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`

Fa hoy ianareo: Aiza ny tranon'ny mpitohatoha? Ary aiza ny lay fitoeran'ny ratsy fanahy?

Dar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?

Kanefa tsy mba nanontany tamin'ny mpandeha amin'ny tany lavitra va ianareo? Ary tsy heverinareo va ny zava-mahagaga, ambaran'Ireo hoe:

Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.

Amin'ny andro hahitan-doza dia voaaro ihany ny ratsy fanahy, ary amin'ny andro fahatezerana dia enti-miala izy?

Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?

Iza no hanambara ny lalany eo anatrehany? Ary raha misy zavatra nataony, iza no sahy hamaly azy?

Este dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.

Ary ho entina ho eny an-tany fandevonana izy ka mbola hitazana ao am-pasana;

Bulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.

Ho mamy aminy ny bainga any an-dohasaha, ary ny olona rehetra hanaraka azy, toy ny nandehanan'ny maro tany alohany.

Pentruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``

Endrey! ity ianareo mba mampionona ahy foana! Ary ny famalianareo anefa, raha voasana tsara, dia lainga ihany!