Job 5

Strigă acum! Cine îţi va răspunde? Căruia dintre sfinţi îi vei vorbi?

Chiama pure! C’è forse chi ti risponda? E a qual dei santi vorrai tu rivolgerti?

Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.

No, il cruccio non uccide che l’insensato e l’irritazione non fa morir che lo stolto.

Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa.

Io ho veduto l’insensato prender radice, ma ben tosto ho dovuto maledirne la dimora.

Fiii lui n'au noroc, sînt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu i scapă!

I suoi figli van privi di soccorso, sono oppressi alla porta, e non c’è chi li difenda.

Secerişul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar şi din spini, şi averile lui sînt înghiţite de oameni însetaţi.

L’affamato gli divora la raccolta, gliela rapisce perfino di tra le spine; e l’assetato gli trangugia i beni.

Nenorocirea nu răsare din ţărînă, şi suferinţa nu încolţeşte din pămînt.

Ché la sventura non spunta dalla terra né il dolore germina dal suolo;

Omul se naşte ca să sufere, după cum scînteia se naşte ca să zboare.

ma l’uomo nasce per soffrire, come la favilla per volare in alto.

Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aş spune necazul meu.

Io però vorrei cercar di Dio, e a Dio vorrei esporre la mia causa:

El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

a lui, che fa cose grandi, imperscrutabili, maraviglie senza numero;

El varsă ploaia pe pămînt, şi trimete apă pe cîmpii.

che spande la pioggia sopra la terra e manda le acque sui campi;

El înalţă pe cei smeriţi, şi izbăveşte pe cei necăjiţi.

che innalza quelli ch’erano abbassati e pone in salvo gli afflitti in luogo elevato;

El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mînile lor nu pot să le împlinească.

che sventa i disegni degli astuti sicché le loro mani non giungono ad eseguirli;

El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sînt răsturnate:

che prende gli abili nella loro astuzia, sì che il consiglio degli scaltri va in rovina.

dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ziua nameaza mare ca noaptea.

Di giorno essi incorron nelle tenebre, in pien mezzodì brancolan come di notte;

Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor, şi -l scapă din mîna celor puternici.

ma Iddio salva il meschino dalla spada della lor bocca, e il povero di man del potente.

Aşa încît nădejdea sprijineşte pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.

E così pel misero v’è speranza, mentre l’iniquità ha la bocca chiusa.

Ferice de omul pe care -l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atot Puternic.

Beato l’uomo che Dio castiga! E tu non isdegnar la correzione dell’Onnipotente;

El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mîna Lui tămăduieşte.

giacché egli fa la piaga, poi la fascia; egli ferisce, ma le sue mani guariscono.

De şase ori te va izbăvi din necaz, şi de şapte ori nu te va atinge răul.

In sei distrette egli sarà il tuo liberatore e in sette il male non ti toccherà.

El te va scăpa de moarte în vreme de foamete, şi de loviturile săbiei în vreme de război.

In tempo di carestia ti scamperà dalla morte, in tempo di guerra dai colpi della spada.

Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă cînd va veni pustiirea.

Sarai sottratto al flagello della lingua, non temerai quando verrà il disastro.

Vei rîde de pustiire ca şi de foamete, şi nu vei avea să te temi de fiarele pămîntului.

In mezzo al disastro e alla fame riderai, non paventerai le belve della terra;

Căci vei face legămînt pînă şi cu pietrele cîmpului, şi fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine.

perché avrai per alleate le pietre del suolo, e gli animali de’ campi saran teco in pace.

Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,

Saprai sicura la tua tenda; e, visitando i tuoi pascoli, vedrai che non ti manca nulla.

îţi vei vedea sămînţa crescîndu-ţi, şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe cîmp.

Saprai che la tua progenie moltiplica, che i tuoi rampolli crescono come l’erba de’ campi.

Vei intra în mormînt la bătrîneţă, ca snopul strîns la vremea lui.

Scenderai maturo nella tomba, come la bica di mannelle che si ripone a suo tempo.

Iată ce am cercetat, şi aşa este! Ascultă, că sînt spre folosul tău!``

Ecco quel che abbiam trovato, riflettendo. Così è. Tu ascolta, e fanne tuo pro".