Job 9

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Job prit la parole et dit:

,,Ştiu bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?

Je sais bien qu'il en est ainsi; Comment l'homme serait-il juste devant Dieu?

Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n'ar putea să răspundă la unul singur.

S'il voulait contester avec lui, Sur mille choses il ne pourrait répondre à une seule.

A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

A lui la sagesse et la toute-puissance: Qui lui résisterait impunément?

El mută deodată munţii, şi -i răstoarnă în mînia Sa.

Il transporte soudain les montagnes, Il les renverse dans sa colère.

Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii.

Il secoue la terre sur sa base, Et ses colonnes sont ébranlées.

Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele supt pecetea Lui.

Il commande au soleil, et le soleil ne paraît pas; Il met un sceau sur les étoiles.

Numai El întinde cerurile, şi umblă pe înălţimile mării.

Seul, il étend les cieux, Il marche sur les hauteurs de la mer.

El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.

Il a créé la Grande Ourse, l'Orion et les Pléiades, Et les étoiles des régions australes.

El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

Il fait des choses grandes et insondables, Des merveilles sans nombre.

Iată, El trece pe lîngă mine, şi nu -L văd, se duce şi nu -L zăresc.

Voici, il passe près de moi, et je ne le vois pas, Il s'en va, et je ne l'aperçois pas.

Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice: ,,Ce faci?``

S'il enlève, qui s'y opposera? Qui lui dira: Que fais-tu?

Dumnezeu nu-Şi întoarce mînia; supt El se pleacă toţi sprijinitorii mîndriei.

Dieu ne retire point sa colère; Sous lui s'inclinent les appuis de l'orgueil.

Şi eu, cum să -I răspund? Ce cuvinte să aleg?

Et moi, comment lui répondre? Quelles paroles choisir?

Chiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decît să mă rog judecătorului.

Quand je serais juste, je ne répondrais pas; Je ne puis qu'implorer mon juge.

Şi chiar dacă m'ar asculta, cînd Îl chem, tot n'aş putea crede că mi'a ascultat glasul;

Et quand il m'exaucerait, si je l'invoque, Je ne croirais pas qu'il eût écouté ma voix,

El, care mă izbeşte ca într'o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,

Lui qui m'assaille comme par une tempête, Qui multiplie sans raison mes blessures,

care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.

Qui ne me laisse pas respirer, Qui me rassasie d'amertume.

Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?

Recourir à la force? Il est tout-puissant. A la justice? Qui me fera comparaître?

Oricîtă dreptate aş avea, gura mea mă va osîndi; şi oricît de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.

Suis-je juste, ma bouche me condamnera; Suis-je innocent, il me déclarera coupable.

Nevinovat! Sînt; dar nu ţin la viaţă, îmi dispreţuiesc viaţa.

Innocent! Je le suis; mais je ne tiens pas à la vie, Je méprise mon existence.

Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s'o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.

Qu'importe après tout? Car, j'ose le dire, Il détruit l'innocent comme le coupable.

Şi dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat.

Si du moins le fléau donnait soudain la mort!... Mais il se rit des épreuves de l'innocent.

Pămîntul este dat pe mînile celui nelegiuit; El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?

La terre est livrée aux mains de l'impie; Il voile la face des juges. Si ce n'est pas lui, qui est-ce donc?

Zilele mele aleargă mai iuţi decît un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;

Mes jours sont plus rapides qu'un courrier; Ils fuient sans avoir vu le bonheur;

trec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se răpede asupra prăzii.

Ils passent comme les navires de jonc, Comme l'aigle qui fond sur sa proie.

Dacă zic: ,Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las întristarea, şi să fiu voios,`

Si je dis: Je veux oublier mes souffrances, Laisser ma tristesse, reprendre courage,

sînt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.

Je suis effrayé de toutes mes douleurs. Je sais que tu ne me tiendras pas pour innocent.

Şi dacă voi fi judecat vinovat, pentruce să mă mai trudesc degeaba?

Je serai jugé coupable; Pourquoi me fatiguer en vain?

Chiar dacă m'aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi mînile cu leşie,

Quand je me laverais dans la neige, Quand je purifierais mes mains avec du savon,

Tu tot m'ai cufunda în mocirlă, de s'ar scîrbi pînă şi hainele de mine!

Tu me plongerais dans la fange, Et mes vêtements m'auraient en horreur.

Căci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată.

Il n'est pas un homme comme moi, pour que je lui réponde, Pour que nous allions ensemble en justice.

Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mîna peste noi amîndoi.

Il n'y a pas entre nous d'arbitre, Qui pose sa main sur nous deux.

Să-Şi tragă însă varga deasupra mea, şi să nu mă mai turbure spaima Lui.

Qu'il retire sa verge de dessus moi, Que ses terreurs ne me troublent plus;

Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sînt stăpîn pe mine.

Alors je parlerai et je ne le craindrai pas. Autrement, je ne suis point à moi-même.