Proverbs 30

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Slova Agura, syna Jáke. Sepsání řečí muže toho k Itielovi, k Itielovi a Uchalovi.

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Jistě žeť jsem hloupější nad jiné, tak že rozumnosti člověka obecného nemám,

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Aniž jsem se naučil moudrosti, a umění svatých neumím.

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Kdo vstoupil v nebe, i sstoupil? Kdo sebral vítr do hrstí svých? Kdo shrnul vody v roucho své? Kdo upevnil všecky končiny země? Které jméno jeho, a jaké jméno syna jeho, víš-li?

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Všeliká výmluvnost Boží přečištěná jest; onť jest štít doufajících v něho.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Nepřidávej k slovům jeho, aby tě nekáral, a byl bys ve lži postižen.

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Dvou věcí žádám od tebe, neoslýchejž mne, prvé než umru:

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

Marnost a slovo lživé vzdal ode mne, chudoby neb bohatství nedávej mi, živ mne pokrmem vedlé potřeby mé,

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

Abych snad nasycen jsa, tě nezapřel, a neřekl: Kdo jest Hospodin? a abych zchudna, nekradl, a nebral naprázdno jména Hospodina Boha svého.

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

Nesoč na služebníka před pánem jeho, aťby nezlořečil, a ty abys nehřešil.

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

Jest pokolení, kteréž otci svému zlořečí, a matce své nedobrořečí.

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

Jest pokolení čisté samo u sebe, ačkoli od nečistot svých není obmyto.

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

Jest pokolení, jehož vysoké jsou oči, a víčka jeho jsou vyzdvižená.

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Jest pokolení, jehož zubové jsou mečové, a třenovní zubové jeho nožové, k zžírání chudých na zemi a nuzných na světě.

Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

Pijavice má dvě dcery říkající: Dej, dej. Tři věci nebývají nasyceny, anobrž čtyry, kteréž nikdy neřeknou: Dosti:

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

Peklo a život neplodné, země též nebývá nasycena vodou, a oheň neříká: Dosti.

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

Oko, kteréž se posmívá otci, a pohrdá poslušenstvím matky, vyklubí krkavci potoční, aneb snědí je orličata.

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Tři tyto věci skryty jsou přede mnou, nýbrž čtyry, kterýchž neznám:

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

Cesty orlice v povětří, cesty hada na skále, cesty lodí u prostřed moře, a cesty muže při panně.

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

Takováž jest cesta ženy cizoložné: Jí, a utře ústa svá, a dí: Nepáchala jsem nepravosti.

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Pode třmi věcmi pohybuje se země, anobrž pod čtyřmi, jichž nemůž snésti:

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

Pod služebníkem, když kraluje, a bláznem, když se nasytí chleba;

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

Pod omrzalou, když se vdá, a děvkou, když dědičkou bývá paní své.

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

Čtyry tyto věci jsou malé na zemi, a však jsou moudřejší nad mudrce:

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

Mravenci, lid nesilný, kteříž však připravují v létě pokrm svůj;

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

Králíkové, lid nesilný, kteříž však stavějí v skále dům svůj;

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

Krále nemají kobylky, a však vycházejí po houfích všecky;

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

Pavouk rukama dělá, a bývá na palácích královských.

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

Tři tyto věci udatně vykračují, anobrž čtyry, kteréž zmužile chodí:

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

Lev nejsilnější mezi zvířaty, kterýž neustupuje před žádným;

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

Přepásaný na bedrách kůň neb kozel, a král, proti němuž žádný nepovstává.

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Jestliže jsi bláznil, vynášeje se, a myslil-lis zle, ruku na ústa polož.

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

Kdo tluče smetanu, stlouká máslo, a stiskání nosu vyvodí krev, tak popouzení k hněvu vyvodí svár.