Proverbs 31

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

Slova proroctví Lemuele krále, kterýmž vyučovala jej matka jeho.

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Co dím, synu můj, co, synu života mého? Co, řku, dím, synu slibů mých?

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Nedávej ženám síly své, ani cest svých těm, kteréž k zahynutí přivodí krále.

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

Ne králům, ó Lemueli, ne králům náleží píti víno, a ne pánům žádost nápoje opojného,

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Aby pije, nezapomněl na ustanovení, a nezměnil pře všech lidí ssoužených.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Dejte nápoj opojný hynoucímu, a víno těm, kteříž jsou truchlivého ducha,

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Ať se napije, a zapomene na chudobu svou, a na trápení své nezpomíná více.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Otevři ústa svá za němého, v při všech oddaných k smrti,

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Otevři, řku, ústa svá, suď spravedlivě, a veď při chudého a nuzného.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Ženu statečnou kdo nalezne? Nebo daleko nad perly cena její.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Dověřuje se jí srdce muže jejího; nebo tu kořistí nebude nedostatku.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Dobře činí jemu a ne zle, po všecky dny života svého.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Hledá pilně vlny a lnu, a dělá šťastně rukama svýma.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Jest podobná lodi kupecké, zdaleka přiváží pokrm svůj.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Kterážto velmi ráno vstávajíc, dává pokrm čeledi své, a podíl náležitý děvkám svým.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Rozsuzuje pole, a ujímá je; z výdělku rukou svých štěpuje i vinici.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Přepasuje silou bedra svá, a zsiluje ramena svá.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Zakouší, jak jest užitečné zaměstknání její; ani v noci nehasne svíce její.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Rukama svýma sahá k kuželi, a prsty svými drží vřeteno.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Ruku svou otvírá chudému, a ruce své vztahuje k nuznému.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Nebojí se za čeled svou v čas sněhu; nebo všecka čeled její obláčí se v roucho dvojnásobní.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Koberce dělá sobě z kmentu, a z zlatohlavu jest oděv její.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Patrný jest v branách manžel její, když sedá s staršími země.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Plátno drahé dělá, a prodává; též i pasy prodává kupci.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Síla a krása oděv její, nestará se o časy potomní.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Ústa svá otvírá k moudrosti, a naučení dobrotivosti v jazyku jejím.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Spatřuje obcování čeledi své, a chleba zahálky nejí.

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Povstanouce synové její, blahoslaví ji; manžel její také chválí ji,

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

Říkaje: Mnohé ženy statečně sobě počínaly, ty pak převyšuješ je všecky.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Oklamavatelná jest příjemnost a marná krása; žena, kteráž se bojí Hospodina, tať chválena bude.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Dejtež takové z ovoce rukou jejích, a nechať ji chválí v branách skutkové její.