Proverbs 17

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Bolji je zalogaj suha kruha s mirom nego sa svađom kuća puna žrtvene pečenke.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Razuman sluga vlada nad sinom sramotnim i s braćom će dijeliti baštinu.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Taljika je za srebro i peć za zlato, a srca iskušava Jahve sam.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

Zločinac rado sluša usne prijevarne, i lažac spremno prisluškuje pogubnu jeziku.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

Tko se ruga siromahu, podruguje se Stvoritelju njegovu, i tko se veseli nesreći, ne ostaje bez kazne.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Unuci su vijenac starcima, a sinovima ures oci njihovi.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

Ne dolikuje budali uzvišena besjeda, a još manje odličniku usne lažljive.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Dar je čarobni kamen u očima onoga koji ga daje: kamo se god okrene, uspijeva.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Tko prikriva prijestup, traži ljubav, a tko glasinu širi, razgoni prijatelje.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

Razumna se ukor jače doima nego bezumna stotina udaraca.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

Opak čovjek ide samo za zlom, ali se okrutan glasnik šalje na nj.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Bolje je nabasati na medvjedicu kojoj ugrabiše mlade nego na bezumnika u njegovoj ludosti.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

Tko dobro zlom uzvraća neće ukloniti nesreću od doma svojeg.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

Zametnuti svađu isto je kao pustiti poplavu: stoga prije nego svađa izbije, udalji se!

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

Tko opravdava krivoga i tko osuđuje pravoga, obojica su mrski Jahvi.

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

Čemu novac u ruci bezumnomu? Da njime mudrost kupi, kad nema razbora!

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Prijatelj ljubi u svako vrijeme, a u nevolji i bratom postaje.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Nerazuman čovjek daje ruku i jamči pred svojim bližnjim.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Grijeh ljubi tko ljubi svađu, i tko visoko diže svoja vrata, traži propast.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Opak srcem ne nalazi sreće, i komu je jezik zao, zapada u nesreću.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Tko rodi bezumna, na tugu mu je; a nije veseo ni otac budale.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

Veselo je srce izvrstan lijek, a neveseo duh suši kosti.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Opaki prima dar iz njedara da bi iskrivio putove pravici.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

Razuman ima mudrost pred sobom, a bezumniku su oči na kraj zemlje.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

Briga je ocu bezuman sin i žalost roditeljki svojoj.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Ne valja kažnjavati pravednika, a nije pravo ni tući odličnike.

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Tko usteže svoje riječi, razumije mudrost, i razuman je čovjek mirna duha.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

I luđak se smatra mudrim kada šuti i razumnim kad susteže svoje usne.