Proverbs 16

Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

Čovjek snuje u srcu, a od Jahve je što će jezik odgovoriti.

Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

Čovjeku se svi njegovi putovi čine čisti, a Jahve ispituje duhove.

Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

Prepusti Jahvi svoja djela, i tvoje će se namisli ostvariti.

Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

Jahve je sve stvorio u svoju svrhu, pa i opakoga za dan zli.

Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

Mrzak je Jahvi svatko ohola duha: takav zaista ne ostaje bez kazne.

Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

Ljubavlju se i vjernošću pomiruje krivnja, i strahom se Gospodnjim uklanja zlo.

Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

Kad su Jahvi mili putovi čovječji, i neprijatelje njegove miri s njim.

Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

Bolje je malo s pravednošću nego veliki dohoci s nepravdom.

Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

Srce čovječje smišlja svoj put, ali Jahve upravlja korake njegove.

Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

Proročanstvo je na usnama kraljevim: u osudi se njegova usta neće ogriješiti.

Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

Mjere i tezulje pripadaju Jahvi; njegovo su djelo i svi utezi.

Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

Mrsko je kraljevima počiniti opačinu, jer se pravdom utvrđuje prijestolje.

Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

Mile su kraljevima usne pravedne i oni ljube onog koji govori pravo.

Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

Jarost je kraljeva vjesnik smrti ali je mudar čovjek ublaži.

Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

U kraljevu je vedru licu život, i njegova je milost kao oblak s kišom proljetnom.

Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

Probitačnije je steći mudrost nego zlato, i stjecati razbor dragocjenije je nego srebro.

Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

Životni je put pravednih: kloniti se zla, i tko pazi na svoj put, čuva život svoj.

Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

Pred slomom ide oholost i pred padom uznositost.

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

Bolje je biti krotak s poniznima nego dijeliti plijen s oholima.

Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

Tko pazi na riječ, nalazi sreću, i tko se uzda u Jahvu, blago njemu.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

Mudar srcem naziva se razumnim i prijazne usne uvećavaju znanje.

Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

Izvor je životni razum onima koji ga imaju, a ludima je kazna njihova ludost.

Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

Mudračev duh urazumljuje usta njegova, na usnama mu znanje umnožava.

Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

Saće meda riječi su ljupke, slatke duši i lijek kostima.

Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

Neki se put čini čovjeku prav, a na kraju vodi k smrti.

Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

Radnikova glad radi za nj; jer ga tjeraju usta njegova.

Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

Bezočnik pripravlja samo zlo i na usnama mu je oganj plameni.

Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

Himben čovjek zameće svađu i klevetnik razdor među prijatelje.

Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

Nasilnik zavodi bližnjega svoga i navodi ga na rđav put.

Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

Tko očima namiguje, himbu smišlja, a tko usne stišće, već je smislio pakost.

Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

Sijede su kose prekrasna kruna, nalaze se na putu pravednosti.

Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

Tko se teško srdi, bolji je od junaka, i tko nad sobom vlada, bolji je od osvojitelja grada.

Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -

U krilo plašta baca se kocka, ali je od Jahve svaka odluka.