Proverbs 18

Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

Vlastitoj požudi popušta onaj tko zastranjuje, i svađa se usprkos svakom razboru.

Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

Bezumnomu nije mio razum; stalo mu je dati srcu oduška.

Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

Kad dolazi opačina, dolazi i prezir i bruka sa sramotom.

Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

Duboke su vode riječi iz usta nečijih, izvor mudrosti bujica što se razlijeva.

Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

Ne valja se obazirati na opaku osobu, da se pravedniku nanese nepravda na sudu.

Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

Bezumnikove se usne upuštaju u svađu i njegova usta izazivlju udarce.

Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

Bezumnomu su propast vlastita usta i usne su mu zamka životu.

Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Klevetnikove su riječi kao poslastice: spuštaju se u dno utrobe.

Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

Tko je nemaran u svom poslu, brat je onomu koji rasipa.

Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

Tvrda je kula ime Jahvino: njemu se pravednik utječe i nalazi utočišta.

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

Bogatstvo je bogatašu njegova tvrđava i kao visok zid u mašti njegovoj.

Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

Pred slomom se oholi srce čovječje, a pred slavom ide poniznost.

Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

Tko odgovara prije nego što sasluša, na ludost mu je i sramotu.

Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

Kad je čovjek bolestan, njegov ga duh podiže, a ubijen duh tko će podići?

O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

Razumno srce stječe znanje i uho mudrih traži znanje.

Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

Dar čovjeku otvara put i vodi ga pred velikaše.

Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

Prvi je pravedan u svojoj parnici, a kad dođe njegov protivnik, opovrgne ga.

Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

Ždrijeb poravna svađe, pa i među moćnicima odlučuje.

Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

Uvrijeđen brat jači je od tvrda grada i svađe su kao prijevornice na tvrđavi.

Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

Svatko siti trbuh plodom usta svojih, nasićuje se rodom usana svojih.

Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

Smrt i život u vlasti su jeziku, a tko ga miluje, jede od ploda njegova.

Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

Tko je našao ženu, našao je sreću i stekao milost od Jahve.

Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

Ponizno moleći govori siromah, a grubo odgovara bogataš.

Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

Ima prijatelja koji vode u propast, a ima i prijatelja privrženijih od brata.