Proverbs 17

Lepszy jest kęs suchego chleba a w pokoju, niżeli pełen dom nabitego bydła ze swarem.

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Sługa roztropny będzie panował nad synem, który jest ku hańbie; a między braćmi będzie dzielił dziedzictwo.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Tygiel srebra a piec złota doświadcza; ale Pan serc dośwadcza.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Zły pilnuje warg złośliwych, a kłamca słucha języka przewrotnego.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

Kto się naśmiewa z ubogiego, uwłacza stworzycielowi jego; a kto się raduje z upadku czyjego, nie ujdzie pomsty.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

Korona starców są synowie synów ich, a ozdoba synów są ojcowie ich.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Nie przystoi mowa poważna głupiemu, dopieroż księciu usta kłamliwe.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

Jako kamień drogi, tak bywa dar wdzięczny temu, który go bierze; do czegokolwiek zmierzy, zdarzy mu się.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Kto pokrywa przestępstwo, szuka łaski; ale kto wznawia rzeczy, rozłącza przyjaciół.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Więcej waży gromienie u roztropnego, niżeli sto plag u głupiego.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

Uporny tylko złego szuka, dla tego poseł okrutny będzie nań zesłany.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

Lepiej jest człowiekowi spotkać się z niedźwiedzicą osierociałą, niżeli z głupim w głupstwie jego.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Kto oddaje złem za dobre, nie wynijdzie złe z domu jego.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

Kto zaczyna zwadę, jest jako ten, co przekopuje wodę; przetoż niż się zwada rozsili, zaniechaj go.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

Kto usprawiedliwia niezbożnego, a winnym czyni sprawiedliwego, oba jednako są obrzydliwością Panu.

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

Cóż po dostatku w ręku głupiego, ponieważ do nabycia mądrości rozumu nie ma?

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

Wszelkiego czasu miłuje przyjaciel, a w ucisku stawia się jako brat.

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Człowiek głupi daje rękę, czyniąc rękojemstwo przed twarzą przyjaciela swego.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Kto miłuje zwadę, miłuje grzech; a kto wynosi usta swe, szuka upadku.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Przewrotny w sercu nie znajduje dobrego; a kto jest przewrotnego języka, wpadnie we złe.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Kto spłodził głupiego, na smutek swój spłodził go, ani się rozweseli ojciec niemądrego.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Serce wesołe oczerstwia jako lekarstwo; ale duch sfrasowany wysusza kości.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

Niezbożny potajemnie dar bierze, aby podwrócił ścieszki sądu.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Na twarzy roztropnego znać mądrość; ale oczy głupiego aż na kraju ziemi.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

Syn głupi żałością jest ojcu swemu, a gorzkością rodzicielce swojej.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

Zaiste nie dobra, winować sprawiedliwego, albo żeby przełożeni kogo dla cnoty bić mieli.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Kto zawściąga mowy swe, jest umiejętnym; drogiego ducha jest mąż rozumny.

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Gdy głupi milczy, za mądrego poczytany bywa; a który zatula wargi swoje, za rozumnego.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.