Proverbs 24

Aza mialona ny olona ratsy fanahy, Na maniry ho namany;

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Fa fandravana no saintsainin'ny fony, Ary fampahoriana notenenin'ny molony.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Fahendrena no anaovana trano; Ary fahalalinan-tsaina no mampaharitra azy;

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

Sady fahalalana no hamenoana ny efi-trano Amin'izay harena soa sy mahafinaritra rehetra.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

Be hery ny lehilahy hendry, Eny, mitombo hery ny olona manam-pahalalana;

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Fa ny fahaizana mandamina tsara no entonao miady, Ary raha maro ny mpanolo-tsaina, dia misy famonjena.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Avo tsy takatry ny adala ny fahendrena, Tsy mba mahaloa-bava eo am-bavahady izy.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Izay misaintsaina hanao ratsy Dia atao hoe mpamoron-tsain-dratsy.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Ota ny fikasan'ny hadalana; Ary fahavetavetana eo imason'ny olona ny mpaniratsira.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Raha reraka amin'ny andro fahoriana ianao, Dia kely ny herinao.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Vonjeo izay entina hovonoina, Ary enga anie ka mba harovanao izay mangozohozo efa ho mby eo am-pamonoana!

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Raha hoy ianao: Tsia, tsy mahalala izany izahay, Moa Izay mandanja ny fo tsy hihevitra izany va? Ary Izay mandinika ny fanahinao tsy hahalala izany va? Eny, hovaliany araka ny ataony avy ny olona rehetra.

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Anaka, homàna tantely, fa tsara izany, Ary ny toho-tantely, fa ho mamy eo am-bavanao;

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Ary aoka ho toy izany no hianaranao fahendrena ho an'ny fanahinao; Fa raha azonao izany, dia hisy hiafarana, Ka tsy ho foana ny fanantenanao.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Aza manotrika ao akaikin'ny tranon'ny marina ianao, ry ilay ratsy, Aza ravanao ny fonenany;

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Fa potraka im-pito ny marina, nefa tafarina ihany; Ary ny ratsy fanahy kosa solafaka, raha azom-pahoriana.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Aza faly, raha lavo ny fahavalonao, Ary aza ravoravo ny fonao, raha tafintohina izy;

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Fandrao hitan'i Jehovah izany ka ataony ho ratsy, Ary ampialainy aminy ny fahatezerany.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

Aoka tsy hirehitra ny fahatezeranao noho ny amin'ny mpanao ratsy, Ary aza mialona ny ratsy fanahy;

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Fa tsy hisy fanantenana ho an'ny ratsy; Eny, ho faty ny jiron'ny ratsy fanahy.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Anaka, matahora an'i Jehovah sy ny mpanjaka; Ary aza mikambana amin'izay miovaova;

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Fa ho tampoka no hitrangan'izay hanjo ireny; Ary iza no mahalala izay loza hiseho amin'ny androny?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Izao koa no tenin'ny hendry: Tsy mety raha mizaha tavan'olona amin'ny fitsarana.

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Izay manao amin'ny meloka hoe: Marina ianao, Dia hozonin'ny olona sady ho halan'ny firenena;

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Fa izay mitsara marina kosa no hahita soa sy hahazo fitahiana tsara.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

Izay mahavoa tsara amin'ny famaliana dia manoroka ny molotra.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Amboary ny asanao any ivelany, Ary ataovy lavorary ny any an-tsaha; Ka rehefa vita izany, dia mahazo manao ny tranonao ianao.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Aza mety ho vavolombelona foana hanameloka ny namanao; Moa hamitaka amin'ny molotrao va ianao?

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Aza manao hoe: Araka izay nataony tamiko no mba hataoko aminy kosa, Hovaliako ny olona araka izay nataony.

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Nandalo ny sahan'ny kamo Sy ny tanim-boaloboky ny tsy ampy saina aho;

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

Ary, indro, feno sampivato izy Sady voasaron'ny amiana, Ary nirodana ny ampiantany vatony.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

Dia nojereko ka noheveriko tsara, Eny, hitako ka nahazoako anatra.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Mbola hatory kely ihany, mbola ho renoka kely ihany. Mbola hanohon-tanana kely hatory;

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

Dia ho tonga toy ny mimaona hamely ny alahelonao, Ary ny fahantranao ho toy ny jiolahy.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.