Proverbs 23

Raha mipetraka hiara-komana amin'ny mpanapaka ianao, Dia hevero tsara izay eo anatrehanao,

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

Ka andraso antsy ny tendanao, Raha dia liana loatra ianao.

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

Aza mitsiriritra ny hanim-piny, Fa hani-mamitaka izany.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Aza manasa-tena hanan-karena, Aza entina amin'izany ny fahendrenao.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Moa hampanarahinao azy va ny masonao, nefa tsy ao intsony izy? Fa maniry elatra tokoa izy Ka manidina toy ny voromahery ho eny amin'ny lanitra.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Aza homana ny mofon'izay ratsy fijery, Ary aza mitsiriritra ny hanim-piny;

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

Fa tahaka ny heviny ao am-pony ihany no toetrany: Hoy izy aminao: Mihinàna, misotroa; Kanjo tsy sitrany ianao.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Izay sombiny kely voatelinao aza dia mbola haloanao, Ka ho very foana ny teny mahafinaritra nataonao.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Aza miteny amin' ny adala;Fa hohamavoiny foana ny fahendren'ny teninao.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Aza manakisaka ny fari-tany ela, Ary aza manitatra mankamin'ny sahan'ny kamboty;

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Fa mahery ny Mpanavotra azy, Izy no hisolo vava azy amin'ny adiny aminao.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Ampiekeo famaizana ny fonao, Sy tenim-pahalalana ny sofinao.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Aza tsy manafay zanaka, Fa tsy dia ho faty izy tsy akory na dia asianao ny hazo aza;

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

Raha mamely azy amin'ny hazo ianao, Dia ho voavonjinao tsy ho any amin'ny fiainan-tsi-hita ny fanahiny.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Anaka, raha hendry ny fonao,Dia ho faly koa ny foko, dia ny foko;

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Eny, ho ravoravo ny fanahiko, Raha miteny marina ny molotrao.

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

Aoka tsy hialona ny mpanota ny fonao; Fa matahora an'i Jehovah mandritra ny andro;

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Fa raha mbola hisy koa ny farany, Dia tsy ho foana ny fanantenanao.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Mihainoa ianao, anaka, ka hendre, Ary ampizory amin'ny lalana ny fonao.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Aza misakaiza amin'izay mpiboboka divay Sy izay fatra-pitia hena;

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

Fa halahelo izay mpiboboka sy izay fatra-pitia hena; Ary ny fitiavan-torimaso mampitafy voro-damba.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Maneke ny rainao izay niteraka anao. Ary aza manamavo ny reninao, saingy efa antitra izy.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Vidio ny marina, ka aza amidy, Dia ny fahendrena sy ny fananarana ary ny fahazavan-tsaina.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Hifaly dia hifaly ny rain'ny marina, Ary izay miteraka zaza hendry hanampifaliana aminy.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Aoka ho faly ny rainao sy ny reninao, Eny, aoka ho ravoravo ny reninao izay niteraka anao.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Anaka, atolory ahy ny fonao, Ary aoka ny masonao ho faly mijery ny lalako;

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Fa ny vehivavy jejo dia hady lalina, Ary ny vahiny janga lavaka etỳ;

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Eny, manotrika toy ny jiolahy ireny Ary mahamaro ny olona mpivadika.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

An'iza ny Indrisy? An'iza ny Endrey? An'iza ny fifandirana? An'iza ny fitolokoana? An'iza ny ratra tsy ahoan-tsy ahoana? An'iza ny maso mivoara-mena?

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

An'izay mikikitra amin'ny divay, Eny, an'izay mandeha hanandrana divay voaharoharo zavatra.

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Aza mijery ny divay noho ny hamenany Sy ny fanganohanony eo anaty gilasy Ary ny fikoriany mahafinaritra;

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Fa amin'ny farany dia hanaikitra toy ny bibilava izy Ary hanindrona toy ny menarana.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Koa ny masonao dia hijery vehivavy jejo, Ary ny fonao hieritreri-dratsy.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Eny, ho sahala amin'izay mandry ao amin'ny ranomasina ianao Sady ho tahaka izay mandry eo an-tendron'ny andrin-tsambo.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Nokapohiny aho, hoy ianao, fa tsy reko naharary ahy, Nandalasiny aho, fa tsy tsaroako; Rahoviana ange aho no hifoha mba hitadiavako azy indray?

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``