Proverbs 26

Come la neve non conviene all’estate, né la pioggia al tempo della mèsse, così non conviene la gloria allo stolto.

Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

Come il passero vaga qua e là e la rondine vola, così la maledizione senza motivo, non raggiunge l’effetto.

Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

La frusta per il cavallo, la briglia per l’asino, e il bastone per il dosso degli stolti.

Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

Non rispondere allo stolto secondo la sua follia, che tu non gli abbia a somigliare.

Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

Rispondi allo stolto secondo la sua follia, perché non abbia a credersi savio.

Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Chi affida messaggi a uno stolto si taglia i piedi e s’abbevera di pene.

Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

Come le gambe dello zoppo son senza forza, così è una massima in bocca degli stolti.

Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

Chi onora uno stolto fa come chi getta una gemma in un mucchio di sassi.

Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

Una massima in bocca agli stolti è come un ramo spinoso in mano a un ubriaco.

Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

Chi impiega lo stolto e il primo che capita, è come un arciere che ferisce tutti.

Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

Lo stolto che ricade nella sua follia, è come il cane che torna al suo vomito.

Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

Hai tu visto un uomo che si crede savio? C’è più da sperare da uno stolto che da lui.

Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

Il pigro dice: "C’è un leone nella strada, c’è un leone per le vie!"

Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

Come la porta si volge sui cardini così il pigro sul suo letto.

Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

Il pigro tuffa la mano nel piatto; gli par fatica riportarla alla bocca.

Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

Il pigro si crede più savio di sette uomini che dànno risposte sensate.

Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

Il passante che si riscalda per una contesa che non lo concerne, è come chi afferra un cane per le orecchie.

Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

Come un pazzo che avventa tizzoni, frecce e morte,

Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

così è colui che inganna il prossimo, e dice: "Ho fatto per ridere!"

aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -

Quando mancan le legna, il fuoco si spegne; e quando non c’è maldicente, cessan le contese.

Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

Come il carbone da la brace, e le legna dànno la fiamma, così l’uomo rissoso accende le liti.

După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

Le parole del maldicente son come ghiottonerie, e penetrano fino nell’intimo delle viscere.

Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Labbra ardenti e un cuor malvagio son come schiuma d’argento spalmata sopra un vaso di terra.

Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Chi odia, parla con dissimulazione; ma, dentro, cova la frode.

Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

Quando parla con voce graziosa, non te ne fidare, perché ha sette abominazioni in cuore.

Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

L’odio suo si nasconde sotto la finzione, ma la sua malvagità si rivelerà nell’assemblea.

Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Chi scava una fossa vi cadrà, e la pietra torna addosso a chi la rotola.

Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

La lingua bugiarda odia quelli che ha ferito, e la bocca lusinghiera produce rovina.

Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -