Proverbs 27

Non ti vantare del domani, poiché non sai quel che un giorno possa produrre.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Altri ti lodi, non la tua bocca; un estraneo, non le tue labbra.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

La pietra è grave e la rena pesante, ma l’irritazione dello stolto pesa più dell’uno e dell’altra.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

L’ira è crudele e la collera impetuosa; ma chi può resistere alla gelosia?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Meglio riprensione aperta, che amore occulto.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Fedeli son le ferite di chi ama; frequenti i baci di chi odia.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Chi è sazio calpesta il favo di miele; ma, per chi ha fame, ogni cosa amara è dolce.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Come l’uccello che va ramingo lungi dal nido, così è l’uomo che va ramingo lungi da casa.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

L’olio e il profumo rallegrano il cuore; così fa la dolcezza d’un amico coi suoi consigli cordiali.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Non abbandonare il tuo amico né l’amico di tuo padre, e non andare in casa del tuo fratello nel dì della tua sventura; un vicino dappresso val meglio d’un fratello lontano.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Figliuol mio, sii savio e rallegrami il cuore, così potrò rispondere a chi mi vitupera.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

L’uomo accorto vede il male e si nasconde, ma gli scempi passan oltre e ne portan la pena.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

Prendigli il vestito giacché ha fatto cauzione per altri; fatti dare dei pegni, poiché s’è reso garante di stranieri.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Chi benedice il prossimo ad alta voce, di buon mattino, sarà considerato come se lo maledicesse.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

Un gocciolar continuo in giorno di gran pioggia e una donna rissosa son cose che si somigliano.

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

Chi la vuol trattenere vuol trattenere il vento, e stringer l’olio nella sua destra.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Il ferro forbisce il ferro; così un uomo ne forbisce un altro.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Chi ha cura del fico ne mangerà il frutto; e chi veglia sul suo padrone sarà onorato.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Come nell’acqua il viso risponde al viso, così il cuor dell’uomo risponde al cuore dell’uomo.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Il soggiorno dei morti e l’abisso sono insaziabili, e insaziabili son gli occhi degli uomini.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Il crogiuolo è per l’argento, il forno fusorio per l’oro, e l’uomo è provato dalla bocca di chi lo loda.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Anche se tu pestassi lo stolto in un mortaio in mezzo al grano col pestello, la sua follia non lo lascerebbe.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Guarda di conoscer bene lo stato delle tue pecore, abbi gran cura delle tue mandre;

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

perché le ricchezze non duran sempre, e neanche una corona dura d’età in età.

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

Quando è levato il fieno, subito rispunta la fresca verdura e le erbe dei monti sono raccolte.

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

Gli agnelli ti dànno da vestire, i becchi di che comprarti un campo,

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

e il latte delle capre basta a nutrir te, a nutrir la tua famiglia e a far vivere le tue serve.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.