Proverbs 24

Non portare invidia ai malvagi, e non desiderare di star con loro,

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

perché il loro cuore medita rapine, e le loro labbra parlan di nuocere.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

La casa si edifica con la sapienza, e si rende stabile con la prudenza;

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

mediante la scienza, se ne riempiono le stanze d’ogni specie di beni preziosi e gradevoli.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

L’uomo savio è pien di forza, e chi ha conoscimento accresce la sua potenza;

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

infatti, con savie direzioni potrai condur bene la guerra, e la vittoria sta nel gran numero de’ consiglieri.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

La sapienza è troppo in alto per lo stolto; egli non apre mai la bocca alla porta di città.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Chi pensa a mal fare sarà chiamato esperto in malizia.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

I disegni dello stolto sono peccato, e il beffardo è l’abominio degli uomini.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Se ti perdi d’animo nel giorno dell’avversità, la tua forza è poca.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Libera quelli che son condotti a morte, e salva quei che, vacillando, vanno al supplizio.

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Se dici: "Ma noi non ne sapevamo nulla!…" Colui che pesa i cuori, non lo vede egli? Colui che veglia sull’anima tua non lo sa forse? E non renderà egli a ciascuno secondo le opere sue?

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Figliuol mio, mangia del miele perché è buono; un favo di miele sarà dolce al tuo palato.

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Così conosci la sapienza per il bene dell’anima tua! Se la trovi, c’è un avvenire, e la speranza tua non sarà frustrata.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

O empio, non tendere insidie alla dimora del giusto! non devastare il luogo ove riposa!

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

ché il giusto cade sette volte e si rialza, ma gli empi son travolti dalla sventura.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Quando il tuo nemico cade, non ti rallegrare; quand’è rovesciato, il cuor tuo non ne gioisca,

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

che l’Eterno nol vegga e gli dispiaccia e non storni l’ira sua da lui.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

Non t’irritare a motivo di chi fa il male, e non portare invidia agli empi;

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

perché non c’è avvenire per il malvagio; la lucerna degli empi sarà spenta.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Figliuol mio, temi l’Eterno e il re, e non far lega cogli amatori di novità;

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

la loro calamità sopraggiungerà improvvisa, e chi sa la triste fine dei loro anni?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Anche queste sono massime dei Savi. Non è bene, in giudizio, aver de’ riguardi personali.

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Chi dice all’empio: "Tu sei giusto", i popoli lo malediranno, lo esecreranno le nazioni.

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Ma quelli che sanno punire se ne troveranno bene, e su loro scenderanno benedizione e prosperità.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

Dà un bacio sulle labbra chi dà una risposta giusta.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Metti in buon ordine gli affari tuoi di fuori, metti in assetto i tuoi campi, poi ti fabbricherai la casa.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Non testimoniare, senza motivo, contro il tuo prossimo; vorresti tu farti ingannatore con le tue parole?

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Non dire: "Come ha fatto a me così farò a lui; renderò a costui secondo l’opera sua".

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Passai presso il campo del pigro e presso la vigna dell’uomo privo di senno;

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

ed ecco le spine vi crescean da per tutto, i rovi ne coprivano il suolo, e il muro di cinta era in rovina.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

Considerai la cosa, e mi posi a riflettere; e da quel che vidi trassi una lezione:

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Dormire un po’, sonnecchiare un po’, incrociare un po’ le mani per riposare…

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

e la tua povertà verrà come un ladro, e la tua indigenza, come un uomo armato.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.