Proverbs 23

Quando ti siedi a mensa con un principe, rifletti bene a chi ti sta dinanzi;

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

e mettiti un coltello alla gola, se tu sei ingordo.

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

Non bramare i suoi bocconi delicati; sono un cibo ingannatore.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Non t’affannare per diventar ricco, smetti dall’applicarvi la tua intelligenza.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Vuoi tu fissar lo sguardo su ciò che scompare? Giacché la ricchezza si fa dell’ali, come l’aquila che vola verso il cielo.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Non mangiare il pane di chi ha l’occhio maligno e non bramare i suoi cibi delicati;

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

poiché, nell’intimo suo, egli è calcolatore: "Mangia e bevi!" ti dirà; ma il cuor suo non è con te.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Vomiterai il boccone che avrai mangiato, e avrai perduto le tue belle parole.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Non rivolger la parola allo stolto, perché sprezzerà il senno de’ tuoi discorsi.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Non spostare il termine antico, e non entrare nei campi degli orfani;

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

ché il Vindice loro è potente; egli difenderà la causa loro contro di te.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Applica il tuo cuore all’istruzione, e gli orecchi alle parole della scienza.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Non risparmiare la correzione al fanciullo; se lo batti con la verga, non ne morrà;

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

lo batterai con la verga, ma libererai l’anima sua dal soggiorno de’ morti.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Figliuol mio, se il tuo cuore e savio, anche il mio cuore si rallegrerà;

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

le viscere mie esulteranno quando le tue labbra diranno cose rette.

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

Il tuo cuore non porti invidia ai peccatori, ma perseveri sempre nel timor dell’Eterno;

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

poiché c’è un avvenire, e la tua speranza non sarà frustrata.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Ascolta, figliuol mio, sii savio, e dirigi il cuore per la diritta via.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Non esser di quelli che son bevitori di vino, che son ghiotti mangiatori di carne;

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

ché il beone ed il ghiotto impoveriranno e i dormiglioni n’andran vestiti di cenci.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Da’ retta a tuo padre che t’ha generato, e non disprezzar tua madre quando sarà vecchia.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Acquista verità e non la vendere, acquista sapienza, istruzione e intelligenza.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Il padre del giusto esulta grandemente; chi ha generato un savio, ne avrà gioia.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Possan tuo padre e tua madre rallegrarsi, e possa gioire colei che t’ha partorito!

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Figliuol mio, dammi il tuo cuore, e gli occhi tuoi prendano piacere nelle mie vie;

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

perché la meretrice è una fossa profonda, e la straniera, un pozzo stretto.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Anch’essa sta in agguato come un ladro, e accresce fra gli uomini il numero de’ traditori.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Per chi sono gli "ahi"? per chi gli "ahimè"? per chi le liti? per chi i lamenti? per chi le ferite senza ragione? per chi gli occhi rossi?

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

Per chi s’indugia a lungo presso il vino, per quei che vanno a gustare il vin drogato.

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Non guardare il vino quando rosseggia, quando scintilla nel calice e va giù così facilmente!

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Alla fine, esso morde come un serpente e punge come un basilisco.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

I tuoi occhi vedranno cose strane, il tuo cuore farà dei discorsi pazzi.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Sarai come chi giace in mezzo al mare, come chi giace in cima a un albero di nave.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Dirai: "M’hanno picchiato… e non m’han fatto male; m’hanno percosso… e non me ne sono accorto; quando mi sveglierò?… tornerò a cercarne ancora!"

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``