Job 13

Ecco, l’occhio mio tutto questo l’ha veduto; l’orecchio mio l’ha udito e l’ha inteso.

Iată, ochiul meu a văzut toate acestea, urechea mea a auzit şi a luat seama.

Quel che sapete voi lo so pur io, non vi sono punto inferiore.

Ce ştiţi voi, ştiu şi eu, nu sînt mai pe jos decît voi.

Ma io vorrei parlare con l’Onnipotente, avrei caro di ragionar con Dio;

Dar vreau să vorbesc acum Celui Atotputernic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu.

giacché voi siete de’ fabbri di menzogne, siete tutti quanti de’ medici da nulla.

Căci voi sînteţi nişte făuritori de minciuni, sînteţi cu toţii nişte doftori de nimic.

Oh se serbaste il silenzio! esso vi conterebbe come sapienza.

O, de aţi fi tăcut, ce înţelepciune aţi fi arătat!

Ascoltate, vi prego, quel che ho da rimproverarvi; state attenti alle ragioni delle mie labbra!

Acum, ascultaţi, vă rog, apărarea mea, şi luaţi aminte la răspunsul buzelor mele!

Volete dunque difendere Iddio parlando iniquamente? sostener la sua causa con parole di frode?

Vreţi să vorbiţi lucruri nedrepte din dragoste pentru Dumnezeu? Şi să spuneţi minciuni, ca să -L apăraţi?

Volete aver riguardo alla sua persona? e costituirvi gli avvocati di Dio?

Vreţi să ţineţi cu El şi să faceţi pe apărătorii lui Dumnezeu?

Sarà egli un bene per voi quando vi scruterà a fondo? credete ingannarlo come s’inganna un uomo?

Dacă vă va cerceta El, va găsi bine oare? Sau vreţi să -L înşelaţi cum înşelaţi pe un om?

Certo egli vi riprenderà severamente se nel vostro segreto avete dei riguardi personali.

Nu, nu; ci El vă va osîndi, dacă în ascuns nu lucraţi decît părtinindu -L pe El.

La maestà sua non vi farà sgomenti? Il suo terrore non piomberà su di voi?

Nu vă înfricoşează măreţia Lui? Şi nu cade groaza Lui peste voi?

I vostri detti memorandi son massime di cenere; i vostri baluardi son baluardi d’argilla.

Părerile voastre sînt păreri de cenuşă, întăriturile voastre sînt întărituri de lut.

Tacete! lasciatemi stare! voglio parlare io, e m’avvenga quello che può!

Tăceţi, lăsaţi-mă, vreau să vorbesc! Întîmplă-mi-se ce mi s'ar întîmpla.

Perché prenderei la mia carne coi denti? Metterò piuttosto la mia vita nelle mie mani.

Îmi voi lua carnea în dinţi, şi îmi voi pune viaţa în joc.

Ecco, egli m’ucciderà; non spero più nulla; ma io difenderò in faccia a lui la mia condotta!

Da, mă va ucide: n'am nimic de nădăjduit; dar îmi voi apăra purtarea în faţa Lui.

Anche questo servirà alla mia salvezza; poiché un empio non ardirebbe presentarsi a lui.

Chiar şi lucrul acesta poate sluji la scăparea mea, căci un nelegiuit nu îndrăzneşte să vină înaintea Lui.

Ascoltate attentamente il mio discorso, porgete orecchio a quanto sto per dichiararvi.

Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, luaţi aminte la cele ce voi spune.

Ecco, io ho disposto ogni cosa per la causa; so che sarò riconosciuto giusto.

Iată-mă sînt gata să-mi apăr pricina, căci ştiu că am dreptate.

V’è qualcuno che voglia farmi opposizione? Se v’è io mi taccio e vo’ morire.

Are cineva ceva de spus împotriva mea? Atunci tac, şi vreau să mor.

Ma, o Dio, concedimi solo due cose, e non mi nasconderò dal tuo cospetto:

Numai două lucruri fă-mi, şi nu mă voi ascunde de Faţa Ta:

ritirami d’addosso la tua mano, e fa’ che i tuoi terrori non mi spaventin più.

Trage-Ţi mîna de pe mine, şi nu mă mai turbura cu groaza Ta.

Poi interpellami, ed io risponderò; o parlerò io, e tu replicherai.

Apoi cheamă-mă şi-Ţi voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc eu, şi răspunde-mi Tu!

Quante sono le mie iniquità, quanti i miei peccati? Fammi conoscere la mia trasgressione, il mio peccato!

Cîte fărădelegi şi păcate am făcut? Arată-mi călcările de lege şi păcatele mele.

Perché nascondi il tuo volto, e mi tieni in conto di nemico?

Pentru ce Îţi ascunzi Faţa, şi mă iei drept vrăjmaş?

Vuoi tu atterrire una foglia portata via dal vento? Vuoi tu perseguitare una pagliuzza inaridita?

Vrei să loveşti o frunză suflată de vînt? Vrei să urmăreşti un pai uscat?

tu che mi condanni a pene così amare, e mi fai espiare i falli della mia giovinezza,

Pentruce să mă loveşti cu suferinţe amare, şi să mă pedepseşti pentru greşeli din tinereţă?

tu che metti i miei piedi nei ceppi, che spii tutti i miei movimenti, e tracci una linea intorno alla pianta de’ miei piedi?

Pentru ce să-mi pui picioarele în butuci, să-mi pîndeşti toate mişcările, să pui hotar paşilor mei,

Intanto questo mio corpo si disfa come legno tarlato, come un abito roso dalle tignuole.

cînd trupul meu cade în putrezire ca o haină mîncată de molii?