Proverbs 5

Mein Sohn, merke auf meine Weisheit, neige dein Ohr zu meiner Einsicht,

Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea,

um Besonnenheit zu beobachten, und damit deine Lippen Erkenntnis bewahren.

ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.

Denn Honigseim träufeln die Lippen der Fremden, und glatter als Öl ist ihr Gaumen;

Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;

aber ihr Letztes ist bitter wie Wermut, scharf wie ein zweischneidiges Schwert.

dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

Ihre Füße steigen hinab zum Tode, an dem Scheol haften ihre Schritte.

Picioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor.

Damit sie nicht den Weg des Lebens einschlage, schweifen ihre Bahnen, ohne daß sie es weiß.

Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge.

Nun denn, ihr Söhne, höret auf mich, und weichet nicht ab von den Worten meines Mundes!

Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi dela cuvintele gurii mele:

Halte fern von ihr deinen Weg, und nahe nicht zu der Tür ihres Hauses:

depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,

damit du nicht anderen deine Blüte gebest, und deine Jahre dem Grausamen;

ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;

damit nicht Fremde sich sättigen an deinem Vermögen, und dein mühsam Erworbenes nicht komme in eines Ausländers Haus;

ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;

und du nicht stöhnest bei deinem Ende, wenn dein Fleisch und dein Leib dahinschwinden, und sagest:

ca nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea şi trupul ţi se vor istovi,

Wie habe ich die Unterweisung gehaßt, und mein Herz hat die Zucht verschmäht!

şi să zici: ,,Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?

Und ich habe nicht gehört auf die Stimme meiner Unterweiser, und mein Ohr nicht zugeneigt meinen Lehrern.

Cum am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau?

Wenig fehlte, so wäre ich in allem Bösen gewesen, inmitten der Versammlung und der Gemeinde.

Cît pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!``

Trinke Wasser aus deiner Cisterne und Fließendes aus deinem Brunnen.

Bea apă din fîntîna ta, şi din izvoarele puţului tău.

Mögen nach außen sich ergießen deine Quellen, deine Wasserbäche auf die Straßen.

Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă rîurile pe pieţele de obşte?

Dir allein sollen sie gehören, und nicht Fremden mit dir.

Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lîngă tine.

Deine Quelle sei gesegnet, und erfreue dich an dem Weibe deiner Jugend;

Izvorul tău să fie binecuvîntat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.

die liebliche Hindin und anmutige Gemse-ihre Brüste mögen dich berauschen zu aller Zeit, taumle stets in ihrer Liebe.

Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!

Und warum solltest du, mein Sohn, an einer Fremden taumeln, und den Busen einer Fremden umarmen? -

Şi pentruce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sînul unei necunoscute?

Denn vor den Augen Jehovas sind eines jeden Wege, und alle seine Geleise wägt er ab.

Căci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.

Die eigenen Missetaten werden ihn, den Gesetzlosen, fangen, und in seiner Sünde Banden wird er festgehalten werden.

Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.

Sterben wird er, weil ihm Zucht mangelt, und in der Größe seiner Torheit wird er dahintaumeln.

El va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.