Proverbs 26

Som Sne om Somren og Regn Høsten så lidt hører Ære sig til for en Tåbe.

Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

Som en Spurv i Fart, som en Svale i Flugt så rammer ej Banden mod sagesløs Mand.

Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

Svøbe for Hest, Bidsel for Æsel og Ris for Tåbers Ryg.

Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

Svar ej Tåben efter hans Dårskab, at ikke du selv skal blive som han.

Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

Svar Tåben efter hans Dårskab, at han ikke skal tykkes sig viis.

Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Den afhugger Fødderne og inddrikker Vold, som sender Bud ved en Tåbe.

Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

Slappe som den lammes Ben er Ordsprog i Tåbers Mund.

Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

Som en, der binder Stenen fast i Slyngen, er den, der hædrer en Tåbe.

Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

Som en Tornekæp, der falder den drukne i Hænde, er Ordsprog i Tåbers Mund.

Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

Som en Skytte, der sårer enhver, som kommer, er den, der lejer en Tåbe og en drukken.

Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

Som en Hund, der vender sig om til sit Spy, er en Tåbe, der gentager Dårskab.

Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

Ser du en Mand, der tykkes sig viis, for en Tåbe er der mere Håb end for ham.

Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

Den lade siger: "Et Rovdyr på Vejen, en Løve ude på Torvene!"

Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

Døren drejer sig på sit Hængsel, den lade på sit Leje.

Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

Den lade rækker til Fadet, men gider ikke føre Hånden til Munden.

Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

Den lade tykkes sig større Vismand end syv, der har kloge Svar.

Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

Den griber en Hund i Øret, som blander sig i uvedkommende Strid.

Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

Som en vanvittig Mand, der udslynger Gløder, Pile og Død,

Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

er den, der sviger sin Næste og siger: "Jeg spøger jo kun."

aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -

Er der intet Brænde, går Ilden ud, er der ingen Bagtaler, stilles Trætte.

Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

Trækul til Gløder og Brænde til Ild og trættekær Mand til at optænde Kiv.

După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

Bagtalerens Ord er som Lækkerbidskener, de synker dybt i Legemets Kamre.

Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Som Sølvovertræk på et Lerkar er ondsindet Hjerte bag glatte Læber.

Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Avindsmand hykler med Læben, i sit Indre huser han Svig;

Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

gør han Røsten venlig, tro ham dog ikke, thi i hans Hjerte er syvfold Gru.

Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

Den, der dølger sit Had med Svig, hans Ondskab kommer frem i Folkets Forsamling.

Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

I Graven, man graver, falder man selv, af Stenen, man vælter, rammes man selv.

Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

Løgnetunge giver mange Hug, hyklersk Mund volder Fald.

Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -