Proverbs 27

Ros dig ikke af Dagen i Morgen, du ved jo ikke, hvad Dag kan bringe.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Lad en anden rose dig, ikke din Mund, en fremmed, ikke dine egne Læber.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Sten er tung, og Sand vejer til, men tung fremfor begge er Dårers Galde.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Vrede er grum, og Harme skummer, men Skinsyge, hvo kan stå for den?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Hellere åbenlys Revselse end Kærlighed, der skjules.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Vennehånds Hug er ærligt mente, Avindsmands Kys er mange.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Den mætte vrager Honning, alt beskt er sødt for den sultne.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Som Fugl, der må fly fra sin Rede, er Mand, der må fly fra sit Hjem:

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Olie og Røgelse fryder Sindet, men Sjælen sønderslides af Kummer.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Slip ikke din Ven og din Faders Ven, gå ej til din Broders Hus på din Ulykkes Dag. Bedre er Nabo ved Hånden end Broder i det fjerne.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Vær viis, min Søn, og glæd mit Hjerte, at jeg kan svare den, der smæder mig.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Den kloge ser Faren og søger i Skjul, tankeløse går videre og bøder,

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

Tag hans Klæder, han borged for en anden, pant ham for fremmedes Skyld!

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Den, som årle højlydt velsigner sin Næste, han får det regnet for Banden.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

Ustandseligt Tagdryp en Regnvejrsdag og trættekær Kvinde ligner hinanden;

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

den, som vil skjule hende, skjuler Vind, og hans højre griber i Olie.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Jern skærpes med Jern, det ene Menneske skærper det andet.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Røgter man et Figentræ, spiser man dets Frugt; den, der vogter sin Herre, æres.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Som i Vandspejlet Ansigt møder Ansigt, slår Menneskehjerte Menneske i Møde.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Dødsrige og Afgrund kan ikke mættes, ej heller kan Menneskens Øjne mættes.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Digel til Sølv og Ovn til Guld, efter sit Ry bedømmes en Mand.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Om du knuste en Dåre i Morter med Støder midt imellem Gryn, hans Dårskab veg dog ej fra ham.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Mærk dig, hvorledes dit Småkvæg ser ud, hav Omhu for dine Hjorde;

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

thi Velstand varer ej evigt, Rigdom ikke fra Slægt til Slægt;

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

er Sommergræsset svundet, Grønt spiret frem, og sankes Bjergenes Urter,

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

da har du Lam til at give dig Klæder og Bukke til at købe en Mark,

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

Gedemælk til Mad for dig og dit Hus, til Livets Ophold for dine Piger.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.