Proverbs 17

Bedre en tør Bid Brød med fred end Huset fuldt af Sul med Trætte.

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Klog Træl bliver Herre over dårlig Søn og får lod og del mellem brødre.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Digel til Sølv og Ovn til Guld, men den, der prøver Hjerter, er HERREN.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Den onde hører på onde Læber, Løgneren lytter til giftige Tunger.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

Hvo Fattigmand spotter, håner hans Skaber, den skadefro slipper ikke for Straf.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

De gamles Krone er Børnebørn, Sønners Stolthed er Fædre.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Ypperlig Tale er ej for en Dåre, end mindre da Løgnfor den, som er ædel.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

Som en Troldsten er Gave i Giverens Øjne; hvorhen den end vender sig, gør den sin Virkning.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Den, der dølger en Synd, søger Venskab, men den, der ripper op i en Sag, skiller Venner.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Bedre virker Skænd på forstandig end hundrede Slag på en Tåbe.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

Den onde har kun Genstridigbed for, men et skånselsløst Bud er udsendt imod ham.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

Man kan møde en Bjørn, hvis Unger er taget, men ikke en Tåbe udi hans Dårskab.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Den, der gengælder godt med ondt, fra hans Hus skal Vanheld ej vige.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

At yppe Strid er at åbne for Vand, hold derfor inde, før Strid bryder løs.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

At frikende skyldig og dømme uskyldig, begge Dele er HERREN en Gru.

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

Hvad hjælper Penge i Tåbens Hånd til at købe ham Visdom, når Viddet mangler?

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

Ven viser Kærlighed når som helst, Broder fødes til Hjælp i Nød.

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Mand uden Vid giver Håndslag og går i Borgen for Næsten.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Ven af Kiv er Ven af Synd; at højne sin Dør er at attrå Fald.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Ej finder man Lykke, når Hjertet er vrangt, man falder i Våde, når Tungen er falsk.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Den, der avler en Tåbe, får Sorg, Dårens Fader er ikke glad.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Glad Hjerte er godt for Legemet, nedslået Sind suger Marv af Benene.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

Den gudløse tager Gave i Løn for at bøje Rettens Gænge.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Visdom står den forstandige for Øje, Tåbens Blik er ved Jordens Ende.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

Tåbelig Søn er sin Faders Sorg, Kvide for hende, som fødte ham.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

At straffe den, der har Ret, er ilde, værre endnu at slå de ædle.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Den, som har Kundskab tøjler sin Tale, Mand med Forstand er koldblodig.

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Selv Dåren, der tier, gælder for viis, forstandig er den, der lukker sine Læber.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.