Proverbs 14

sapiens mulier aedificavit domum suam insipiens instructam quoque destruet manibus
Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -
ambulans recto itinere et timens Deum despicitur ab eo qui infami graditur via
Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -
in ore stulti virga superbiae labia sapientium custodiunt eos
În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -
ubi non sunt boves praesepe vacuum est ubi autem plurimae segetes ibi manifesta fortitudo bovis
Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -
testis fidelis non mentietur profert mendacium testis dolosus
Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
quaerit derisor sapientiam et non inveniet doctrina prudentium facilis
Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -
vade contra virum stultum et nescito labia prudentiae
Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -
sapientia callidi est intellegere viam suam et inprudentia stultorum errans
Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -
stultis inludet peccatum inter iustos morabitur gratia
Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -
cor quod novit amaritudinem animae suae in gaudio eius non miscebitur extraneus
Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
domus impiorum delebitur tabernacula iustorum germinabunt
Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -
est via quae videtur homini iusta novissima autem eius deducunt ad mortem
Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -
risus dolore miscebitur et extrema gaudii luctus occupat
De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -
viis suis replebitur stultus et super eum erit vir bonus
Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -
innocens credit omni verbo astutus considerat gressus suos
Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
sapiens timet et declinat malum stultus transilit et confidit
Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -
inpatiens operabitur stultitiam et vir versutus odiosus est
Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -
possidebunt parvuli stultitiam et astuti expectabunt scientiam
Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -
iacebunt mali ante bonos et impii ante portas iustorum
Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -
etiam proximo suo pauper odiosus erit amici vero divitum multi
Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -
qui despicit proximum suum peccat qui autem miseretur pauperi beatus erit
Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -
errant qui operantur malum misericordia et veritas praeparant bona
În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
in omni opere erit abundantia ubi autem verba sunt plurima frequenter egestas
Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -
corona sapientium divitiae eorum fatuitas stultorum inprudentia
Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -
liberat animas testis fidelis et profert mendacia versipellis
Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -
in timore Domini fiducia fortitudinis et filiis eius erit spes
Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -
timor Domini fons vitae ut declinet a ruina mortis
Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -
in multitudine populi dignitas regis et in paucitate plebis ignominia principis
Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -
qui patiens est multa gubernatur prudentia qui autem inpatiens exaltat stultitiam suam
Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
vita carnium sanitas cordis putredo ossuum invidia
O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -
qui calumniatur egentem exprobrat factori eius honorat autem eum qui miseretur pauperis
Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -
in malitia sua expelletur impius sperat autem iustus in morte sua
Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -
in corde prudentis requiescit sapientia et indoctos quoque erudiet
Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -
iustitia elevat gentem miseros facit populos peccatum
Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -
acceptus est regi minister intellegens iracundiam eius inutilis sustinebit
Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.