Luke 20

et factum est in una dierum docente illo populum in templo et evangelizante convenerunt principes sacerdotum et scribae cum senioribus

Într'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,

et aiunt dicentes ad illum dic nobis in qua potestate haec facis aut quis est qui dedit tibi hanc potestatem

şi I-au zis: ,,Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

respondens autem dixit ad illos interrogabo vos et ego verbum respondete mihi

Drept răspuns, El le -a zis: ,,Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

baptismum Iohannis de caelo erat an ex hominibus

Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

at illi cogitabant inter se dicentes quia si dixerimus de caelo dicet quare ergo non credidistis illi

Dar ei cugetau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Atunci dece nu l-aţi crezut?`

si autem dixerimus ex hominibus plebs universa lapidabit nos certi sunt enim Iohannem prophetam esse

Şi dacă răspundem: ,Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``

et responderunt se nescire unde esset

Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

et Iesus ait illis neque ego dico vobis in qua potestate haec facio

Şi Isus le -a zis: ,,Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

coepit autem dicere ad plebem parabolam hanc homo plantavit vineam et locavit eam colonis et ipse peregre fuit multis temporibus

Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: ,,Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

et in tempore misit ad cultores servum ut de fructu vineae darent illi qui caesum dimiserunt eum inanem

La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

et addidit alterum servum mittere illi autem hunc quoque caedentes et adficientes contumelia dimiserunt inanem

A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

et addidit tertium mittere qui et illum vulnerantes eiecerunt

A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

dixit autem dominus vineae quid faciam mittam filium meum dilectum forsitan cum hunc viderint verebuntur

Stăpînul viei a zis: ,,Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

quem cum vidissent coloni cogitaverunt inter se dicentes hic est heres occidamus illum ut nostra fiat hereditas

Dar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis: ,,Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``

et eiectum illum extra vineam occiderunt quid ergo faciet illis dominus vineae

Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

veniet et perdet colonos istos et dabit vineam aliis quo audito dixerunt illi absit

Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis: ,,Nicidecum!``

ille autem aspiciens eos ait quid est ergo hoc quod scriptum est lapidem quem reprobaverunt aedificantes hic factus est in caput anguli

Dar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis: ,,Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise: ,Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

omnis qui ceciderit supra illum lapidem conquassabitur supra quem autem ceciderit comminuet illum

Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

et quaerebant principes sacerdotum et scribae mittere in illum manus illa hora et timuerunt populum cognoverunt enim quod ad ipsos dixerit similitudinem istam

Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

et observantes miserunt insidiatores qui se iustos simularent ut caperent eum in sermone et traderent illum principatui et potestati praesidis

Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

et interrogaverunt illum dicentes magister scimus quia recte dicis et doces et non accipis personam sed in veritate viam Dei doces

Iscoditorii aceştia L-au întrebat: ,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

licet nobis dare tributum Caesari an non

Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

considerans autem dolum illorum dixit ad eos quid me temptatis

Isus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns: ,,Pentru ce Mă ispitiţi?

ostendite mihi denarium cuius habet imaginem et inscriptionem respondentes dixerunt Caesaris

Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?`` ,,Ale Cezarului`` au răspuns ei.

et ait illis reddite ergo quae Caesaris sunt Caesari et quae Dei sunt Deo

Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

et non potuerunt verbum eius reprehendere coram plebe et mirati in responso eius tacuerunt

Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

accesserunt autem quidam Sadducaeorum qui negant esse resurrectionem et interrogaverunt eum

Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:

dicentes magister Moses scripsit nobis si frater alicuius mortuus fuerit habens uxorem et hic sine filiis fuerit ut accipiat eam frater eius uxorem et suscitet semen fratri suo

,,Învăţătorule, iată ce ne -a scris Moise: ,Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

septem ergo fratres erant et primus accepit uxorem et mortuus est sine filiis

Au fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.

et sequens accepit illam et ipse mortuus est sine filio

Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

et tertius accepit illam similiter et omnes septem et non reliquerunt semen et mortui sunt

A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

novissima omnium mortua est et mulier

La urma tuturor, a murit şi femeia.

in resurrectione ergo cuius eorum erit uxor siquidem septem habuerunt eam uxorem

Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``

et ait illis Iesus filii saeculi huius nubunt et traduntur ad nuptias

Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

illi autem qui digni habebuntur saeculo illo et resurrectione ex mortuis neque nubunt neque ducunt uxores

dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

neque enim ultra mori poterunt aequales enim angelis sunt et filii sunt Dei cum sint filii resurrectionis

Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

quia vero resurgant mortui et Moses ostendit secus rubum sicut dicit Dominum Deum Abraham et Deum Isaac et Deum Iacob

Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre ,Rug`, cînd numeşte pe Domnul: ,Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

Deus autem non est mortuorum sed vivorum omnes enim vivunt ei

Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``

respondentes autem quidam scribarum dixerunt magister bene dixisti

Unii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis: ,,Învăţătorule, bine ai zis.``

et amplius non audebant eum quicquam interrogare

Şi nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

dixit autem ad illos quomodo dicunt Christum Filium David esse

Isus le -a zis: ,,Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

et ipse David dicit in libro Psalmorum dixit Dominus Domino meo sede a dextris meis

Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

donec ponam inimicos tuos scabillum pedum tuorum

pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

David ergo Dominum illum vocat et quomodo filius eius est

Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``

audiente autem omni populo dixit discipulis suis

Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

adtendite a scribis qui volunt ambulare in stolis et amant salutationes in foro et primas cathedras in synagogis et primos discubitus in conviviis

,,Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

qui devorant domos viduarum simulantes longam orationem hii accipient damnationem maiorem

şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``