Job 28

habet argentum venarum suarum principia et auro locus est in quo conflatur
Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.
ferrum de terra tollitur et lapis solutus calore in aes vertitur
Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.
tempus posuit tenebris et universorum finem ipse considerat lapidem quoque caliginis et umbram mortis
Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.
dividit torrens a populo peregrinante eos quos oblitus est pes egentis hominum et invios
Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.
terra de qua oriebatur panis in loco suo igne subversa est
Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,
locus sapphyri lapides eius et glebae illius aurum
pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.
semitam ignoravit avis nec intuitus est oculus vulturis
Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,
non calcaverunt eam filii institorum nec pertransivit per eam leaena
cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.
ad silicem extendit manum suam subvertit a radicibus montes
Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.
in petris rivos excidit et omne pretiosum vidit oculus eius
Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.
profunda quoque fluviorum scrutatus est et abscondita produxit in lucem
Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.
sapientia vero ubi invenitur et quis est locus intellegentiae
Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?
nescit homo pretium eius nec invenitur in terra suaviter viventium
Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.
abyssus dicit non est in me et mare loquitur non est mecum
Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;
non dabitur aurum obrizum pro ea nec adpendetur argentum in commutatione eius
Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;
non conferetur tinctis Indiae coloribus nec lapidi sardonico pretiosissimo vel sapphyro
nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
non adaequabitur ei aurum vel vitrum nec commutabuntur pro ea vasa auri
Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
excelsa et eminentia non memorabuntur conparatione eius trahitur autem sapientia de occultis
Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.
non adaequabitur ei topazium de Aethiopia nec tincturae mundissimae conponetur
Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.
unde ergo sapientia veniet et quis est locus intellegentiae
De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?
abscondita est ab oculis omnium viventium volucres quoque caeli latet
Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.
perditio et mors dixerunt auribus nostris audivimus famam eius
Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`
Deus intellegit viam eius et ipse novit locum illius
Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.
ipse enim fines mundi intuetur et omnia quae sub caelo sunt respicit
Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.
qui fecit ventis pondus et aquas adpendit mensura
Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,
quando ponebat pluviis legem et viam procellis sonantibus
cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,
tunc vidit illam et enarravit et praeparavit et investigavit
atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.
et dixit homini ecce timor Domini ipsa est sapientia et recedere a malo intellegentia
Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`