Job 28

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

CIERTAMENTE la plata tiene sus veneros, Y el oro lugar donde se forma.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

El hierro se saca del polvo, Y de la piedra es fundido el metal.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

Á las tinieblas puso término, Y examina todo á la perfección, Las piedras que hay en la oscuridad y en la sombra de muerte.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

Brota el torrente de junto al morador, Aguas que el pie había olvidado: Sécanse luego, vanse del hombre.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

De la tierra nace el pan, Y debajo de ella estará como convertida en fuego.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

Lugar hay cuyas piedras son zafiro, Y sus polvos de oro.

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

Senda que nunca la conoció ave, Ni ojo de buitre la vió:

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

Nunca la pisaron animales fieros, Ni león pasó por ella.

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

En el pedernal puso su mano, Y trastornó los montes de raíz.

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

De los peñascos cortó ríos, Y sus ojos vieron todo lo preciado.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

Detuvo los ríos en su nacimiento, É hizo salir á luz lo escondido.

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

Empero ¿dónde se hallará la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar de la prudencia?

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

No conoce su valor el hombre, Ni se halla en la tierra de los vivientes.

Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

El abismo dice: No está en mí: Y la mar dijo: Ni conmigo.

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

No se dará por oro, Ni su precio será á peso de plata.

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

No puede ser apreciada con oro de Ophir, Ni con onique precioso, ni con zafiro.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

El oro no se le igualará, ni el diamante; Ni se trocará por vaso de oro fino.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

De coral ni de perlas no se hará mención: La sabiduría es mejor que piedras preciosas.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

No se igualará con ella esmeralda de Ethiopía; No se podrá apreciar con oro fino.

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

¿De dónde pues vendrá la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar de la inteligencia?

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

Porque encubierta está á los ojos de todo viviente, y á toda ave del cielo es oculta.

Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

El infierno y la muerte dijeron: Su fama hemos oído con nuestros oídos.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Dios entiende el camino de ella, Y él conoce su lugar.

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

Porque él mira hasta los fines de la tierra, Y ve debajo de todo el cielo.

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

Al dar peso al viento, Y poner las aguas por medida;

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

Cuando él hizo ley á la lluvia, Y camino al relámpago de los truenos:

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

Entonces la veía él, y la manifestaba: Preparóla y descubrióla también.

Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

Y dijo al hombre: He aquí que el temor del Señor es la sabiduría, Y el apartarse del mal la inteligencia.