Proverbs 17

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Bedre en tør Bid Brød med fred end Huset fuldt af Sul med Trætte.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Klog Træl bliver Herre over dårlig Søn og får lod og del mellem brødre.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Digel til Sølv og Ovn til Guld, men den, der prøver Hjerter, er HERREN.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

Den onde hører på onde Læber, Løgneren lytter til giftige Tunger.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

Hvo Fattigmand spotter, håner hans Skaber, den skadefro slipper ikke for Straf.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

De gamles Krone er Børnebørn, Sønners Stolthed er Fædre.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

Ypperlig Tale er ej for en Dåre, end mindre da Løgnfor den, som er ædel.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Som en Troldsten er Gave i Giverens Øjne; hvorhen den end vender sig, gør den sin Virkning.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Den, der dølger en Synd, søger Venskab, men den, der ripper op i en Sag, skiller Venner.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

Bedre virker Skænd på forstandig end hundrede Slag på en Tåbe.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

Den onde har kun Genstridigbed for, men et skånselsløst Bud er udsendt imod ham.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Man kan møde en Bjørn, hvis Unger er taget, men ikke en Tåbe udi hans Dårskab.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

Den, der gengælder godt med ondt, fra hans Hus skal Vanheld ej vige.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

At yppe Strid er at åbne for Vand, hold derfor inde, før Strid bryder løs.

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

At frikende skyldig og dømme uskyldig, begge Dele er HERREN en Gru.

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

Hvad hjælper Penge i Tåbens Hånd til at købe ham Visdom, når Viddet mangler?

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Ven viser Kærlighed når som helst, Broder fødes til Hjælp i Nød.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Mand uden Vid giver Håndslag og går i Borgen for Næsten.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Ven af Kiv er Ven af Synd; at højne sin Dør er at attrå Fald.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Ej finder man Lykke, når Hjertet er vrangt, man falder i Våde, når Tungen er falsk.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Den, der avler en Tåbe, får Sorg, Dårens Fader er ikke glad.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

Glad Hjerte er godt for Legemet, nedslået Sind suger Marv af Benene.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Den gudløse tager Gave i Løn for at bøje Rettens Gænge.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

Visdom står den forstandige for Øje, Tåbens Blik er ved Jordens Ende.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

Tåbelig Søn er sin Faders Sorg, Kvide for hende, som fødte ham.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

At straffe den, der har Ret, er ilde, værre endnu at slå de ædle.

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Den, som har Kundskab tøjler sin Tale, Mand med Forstand er koldblodig.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Selv Dåren, der tier, gælder for viis, forstandig er den, der lukker sine Læber.