Job 19

Then Job answered and said,

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

How long will ye vex my soul, and break me in pieces with words?

,,Pînă cînd îmi veţi întrista sufletul, şi mă veţi zdrobi cu cuvîntările voastre?

These ten times have ye reproached me: ye are not ashamed that ye make yourselves strange to me.

Iată că de zece ori m'aţi batjocorit; nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa?

And be it indeed that I have erred, mine error remaineth with myself.

Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sînt răspunzător de aceasta.

If indeed ye will magnify yourselves against me, and plead against me my reproach:

Credeţi că mă puteţi lua de sus? Credeţi că mi-aţi dovedit că sînt vinovat?

Know now that God hath overthrown me, and hath compassed me with his net.

Atunci să ştiţi că Dumnezeu mă urmăreşte, şi mă înveleşte cu laţul Lui.

Behold, I cry out of wrong, but I am not heard: I cry aloud, but there is no judgment.

Iată, ţip de silnicie, şi nimeni nu răspunde; cer dreptate, şi dreptate nu este!

He hath fenced up my way that I cannot pass, and he hath set darkness in my paths.

Mi -a tăiat orice ieşire, şi nu pot trece; a răspîndit întunerec pe cărările mele.

He hath stripped me of my glory, and taken the crown from my head.

M'a despoiat de slava mea, mi -a luat cununa de pe cap,

He hath destroyed me on every side, and I am gone: and mine hope hath he removed like a tree.

m'a zdrobit din toate părţile, şi pier; mi -a smuls nădejdea ca pe un copac.

He hath also kindled his wrath against me, and he counteth me unto him as one of his enemies.

S'a aprins de mînie împotriva mea, S'a purtat cu mine ca şi cu un vrăjmaş.

His troops come together, and raise up their way against me, and encamp round about my tabernacle.

Oştile Lui au pornit deodată înainte, şi-au croit drum pînă la mine, şi au tăbărît în jurul cortului meu.

He hath put my brethren far from me, and mine acquaintance are verily estranged from me.

A depărtat pe fraţii mei dela mine, şi prietenii mei s'au înstrăinat de mine.

My kinsfolk have failed, and my familiar friends have forgotten me.

Rudele mele m'au părăsit, şi cei mai deaproape ai mei m'au uitat.

They that dwell in mine house, and my maids, count me for a stranger: I am an alien in their sight.

Casnicii mei şi slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sînt un necunoscut.

I called my servant, and he gave me no answer; I intreated him with my mouth.

Chem pe robul meu, şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.

My breath is strange to my wife, though I intreated for the children's sake of mine own body.

Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, şi duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.

Yea, young children despised me; I arose, and they spake against me.

Pînă şi copiii mă dispreţuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.

All my inward friends abhorred me: and they whom I loved are turned against me.

Aceia în cari mă încredeam mă urăsc, aceia pe cari îi iubeam s'au întors împotriva mea.

My bone cleaveth to my skin and to my flesh, and I am escaped with the skin of my teeth.

Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi -a mai rămas decît pielea de pe dinţi.

Have pity upon me, have pity upon me, O ye my friends; for the hand of God hath touched me.

Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mîna lui Dumnezeu m'a lovit.

Why do ye persecute me as God, and are not satisfied with my flesh?

Dece mă urmăriţi ca Dumnezeu? Şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?

Oh that my words were now written! oh that they were printed in a book!

Oh! aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într'o carte;

That they were graven with an iron pen and lead in the rock for ever!

aş vrea să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stîncă pe vecie...

For I know that my redeemer liveth, and that he shall stand at the latter day upon the earth:

Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pămînt.

And though after my skin worms destroy this body, yet in my flesh shall I see God:

Chiar dacă mi se va nimici pielea, şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuş pe Dumnezeu.

Whom I shall see for myself, and mine eyes shall behold, and not another; though my reins be consumed within me.

Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia. Sufletul meu tînjeşte de dorul acesta înlăuntrul meu.

But ye should say, Why persecute we him, seeing the root of the matter is found in me?

Atunci veţi zice: ,Pentruce -l urmăream noi?` Căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.

Be ye afraid of the sword: for wrath bringeth the punishments of the sword, that ye may know there is a judgment.

Temeţi-vă de sabie: căci pedepsele date cu sabia sînt grozave! Şi să ştiţi că este o judecată.``