Proverbs 31

Parole del re Lemuel. Sentenze con le quali sua madre lo ammaestrò.

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

Che ti dirò, figlio mio? che ti dirò, figlio delle mie viscere? che ti dirò, o figlio dei miei voti?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Non dare il tuo vigore alle donne, né i tuoi costumi a quelle che perdono i re.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Non s’addice ai re, o Lemuel, non s’addice ai re bere del vino, né ai principi, bramar la cervogia:

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

che a volte, avendo bevuto, non dimentichino la legge, e non disconoscano i diritti d’ogni povero afflitto.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Date della cervogia a chi sta per perire, e del vino a chi ha l’anima amareggiata;

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

affinché bevano, dimentichino la loro miseria, e non si ricordin più dei loro travagli.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Apri la tua bocca in favore del mutolo, per sostener la causa di tutti i derelitti;

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

apri la tua bocca, giudica con giustizia, fa’ ragione al misero ed al bisognoso.

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Elogio della donna forte e virtuosa. Una donna forte e virtuosa chi la troverà? il suo pregio sorpassa di molto quello delle perle.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Il cuore del suo marito confida in lei, ed egli non mancherà mai di provviste.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Ella gli fa del bene, e non del male, tutti i giorni della sua vita.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Ella si procura della lana e del lino, e lavora con diletto con le proprie mani.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Ella è simile alle navi dei mercanti: fa venire il suo cibo da lontano.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Ella si alza quando ancora è notte, distribuisce il cibo alla famiglia e il compito alle sue donne di servizio.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Ella posa gli occhi sopra un campo, e l’acquista; col guadagno delle sue mani pianta una vigna.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Ella si ricinge di forza i fianchi, e fa robuste le sue braccia.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Ella s’accorge che il suo lavoro rende bene; la sua lucerna non si spegne la notte.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Ella mette la mano alla ròcca, e le sue dita maneggiano il fuso.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Ella stende le palme al misero, e porge le mani al bisognoso.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Ella non teme la neve per la sua famiglia, perché tutta la sua famiglia è vestita di lana scarlatta.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Ella si fa dei tappeti, ha delle vesti di lino finissimo e di porpora.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Il suo marito è rispettato alle porte, quando si siede fra gli Anziani del paese.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Ella fa delle tuniche e le vende, e delle cinture che dà al mercante.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Forza e dignità sono il suo manto, ed ella si ride dell’avvenire.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Ella apre la bocca con sapienza, ed ha sulla lingua insegnamenti di bontà.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Ella sorveglia l’andamento della sua casa, e non mangia il pane di pigrizia.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

I suoi figliuoli sorgono e la proclaman beata, e il suo marito la loda, dicendo:

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

"Molte donne si son portate valorosamente, ma tu le superi tutte"!

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

La grazia è fallace e la bellezza è cosa vana; ma la donna che teme l’Eterno è quella che sarà lodata.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Datele del frutto delle sue mani, e le opere sue la lodino alle porte!

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii