Job 5

Chiama pure! C’è forse chi ti risponda? E a qual dei santi vorrai tu rivolgerti?

Strigă acum! Cine îţi va răspunde? Căruia dintre sfinţi îi vei vorbi?

No, il cruccio non uccide che l’insensato e l’irritazione non fa morir che lo stolto.

Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.

Io ho veduto l’insensato prender radice, ma ben tosto ho dovuto maledirne la dimora.

Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa.

I suoi figli van privi di soccorso, sono oppressi alla porta, e non c’è chi li difenda.

Fiii lui n'au noroc, sînt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu i scapă!

L’affamato gli divora la raccolta, gliela rapisce perfino di tra le spine; e l’assetato gli trangugia i beni.

Secerişul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar şi din spini, şi averile lui sînt înghiţite de oameni însetaţi.

Ché la sventura non spunta dalla terra né il dolore germina dal suolo;

Nenorocirea nu răsare din ţărînă, şi suferinţa nu încolţeşte din pămînt.

ma l’uomo nasce per soffrire, come la favilla per volare in alto.

Omul se naşte ca să sufere, după cum scînteia se naşte ca să zboare.

Io però vorrei cercar di Dio, e a Dio vorrei esporre la mia causa:

Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aş spune necazul meu.

a lui, che fa cose grandi, imperscrutabili, maraviglie senza numero;

El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

che spande la pioggia sopra la terra e manda le acque sui campi;

El varsă ploaia pe pămînt, şi trimete apă pe cîmpii.

che innalza quelli ch’erano abbassati e pone in salvo gli afflitti in luogo elevato;

El înalţă pe cei smeriţi, şi izbăveşte pe cei necăjiţi.

che sventa i disegni degli astuti sicché le loro mani non giungono ad eseguirli;

El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mînile lor nu pot să le împlinească.

che prende gli abili nella loro astuzia, sì che il consiglio degli scaltri va in rovina.

El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sînt răsturnate:

Di giorno essi incorron nelle tenebre, in pien mezzodì brancolan come di notte;

dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ziua nameaza mare ca noaptea.

ma Iddio salva il meschino dalla spada della lor bocca, e il povero di man del potente.

Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor, şi -l scapă din mîna celor puternici.

E così pel misero v’è speranza, mentre l’iniquità ha la bocca chiusa.

Aşa încît nădejdea sprijineşte pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.

Beato l’uomo che Dio castiga! E tu non isdegnar la correzione dell’Onnipotente;

Ferice de omul pe care -l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atot Puternic.

giacché egli fa la piaga, poi la fascia; egli ferisce, ma le sue mani guariscono.

El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mîna Lui tămăduieşte.

In sei distrette egli sarà il tuo liberatore e in sette il male non ti toccherà.

De şase ori te va izbăvi din necaz, şi de şapte ori nu te va atinge răul.

In tempo di carestia ti scamperà dalla morte, in tempo di guerra dai colpi della spada.

El te va scăpa de moarte în vreme de foamete, şi de loviturile săbiei în vreme de război.

Sarai sottratto al flagello della lingua, non temerai quando verrà il disastro.

Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă cînd va veni pustiirea.

In mezzo al disastro e alla fame riderai, non paventerai le belve della terra;

Vei rîde de pustiire ca şi de foamete, şi nu vei avea să te temi de fiarele pămîntului.

perché avrai per alleate le pietre del suolo, e gli animali de’ campi saran teco in pace.

Căci vei face legămînt pînă şi cu pietrele cîmpului, şi fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine.

Saprai sicura la tua tenda; e, visitando i tuoi pascoli, vedrai che non ti manca nulla.

Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,

Saprai che la tua progenie moltiplica, che i tuoi rampolli crescono come l’erba de’ campi.

îţi vei vedea sămînţa crescîndu-ţi, şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe cîmp.

Scenderai maturo nella tomba, come la bica di mannelle che si ripone a suo tempo.

Vei intra în mormînt la bătrîneţă, ca snopul strîns la vremea lui.

Ecco quel che abbiam trovato, riflettendo. Così è. Tu ascolta, e fanne tuo pro".

Iată ce am cercetat, şi aşa este! Ascultă, că sînt spre folosul tău!``