Job 28

Il y a pour l'argent une mine d'où on le fait sortir, Et pour l'or un lieu d'où on l'extrait pour l'affiner;

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

Le fer se tire de la poussière, Et la pierre se fond pour produire l'airain.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

L'homme fait cesser les ténèbres; Il explore, jusque dans les endroits les plus profonds, Les pierres cachées dans l'obscurité et dans l'ombre de la mort.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

Il creuse un puits loin des lieux habités; Ses pieds ne lui sont plus en aide, Et il est suspendu, balancé, loin des humains.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

La terre, d'où sort le pain, Est bouleversée dans ses entrailles comme par le feu.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

Ses pierres contiennent du saphir, Et l'on y trouve de la poudre d'or.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

L'oiseau de proie n'en connaît pas le sentier, L'oeil du vautour ne l'a point aperçu;

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

Les plus fiers animaux ne l'ont point foulé, Le lion n'y a jamais passé.

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

L'homme porte sa main sur le roc, Il renverse les montagnes depuis la racine;

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

Il ouvre des tranchées dans les rochers, Et son oeil contemple tout ce qu'il y a de précieux;

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

Il arrête l'écoulement des eaux, Et il produit à la lumière ce qui est caché.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

Mais la sagesse, où se trouve-t-elle? Où est la demeure de l'intelligence?

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

L'homme n'en connaît point le prix; Elle ne se trouve pas dans la terre des vivants.

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

L'abîme dit: Elle n'est point en moi; Et la mer dit: Elle n'est point avec moi.

Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

Elle ne se donne pas contre de l'or pur, Elle ne s'achète pas au poids de l'argent;

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

Elle ne se pèse pas contre l'or d'Ophir, Ni contre le précieux onyx, ni contre le saphir;

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

Elle ne peut se comparer à l'or ni au verre, Elle ne peut s'échanger pour un vase d'or fin.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

Le corail et le cristal ne sont rien auprès d'elle: La sagesse vaut plus que les perles.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

La topaze d'Ethiopie n'est point son égale, Et l'or pur n'entre pas en balance avec elle.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

D'où vient donc la sagesse? Où est la demeure de l'intelligence?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

Elle est cachée aux yeux de tout vivant, Elle est cachée aux oiseaux du ciel.

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

Le gouffre et la mort disent: Nous en avons entendu parler.

Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

C'est Dieu qui en sait le chemin, C'est lui qui en connaît la demeure;

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Car il voit jusqu'aux extrémités de la terre, Il aperçoit tout sous les cieux.

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

Quand il régla le poids du vent, Et qu'il fixa la mesure des eaux,

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

Quand il donna des lois à la pluie, Et qu'il traça la route de l'éclair et du tonnerre,

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

Alors il vit la sagesse et la manifesta, Il en posa les fondements et la mit à l'épreuve.

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

Puis il dit à l'homme: Voici, la crainte du Seigneur, c'est la sagesse; S'éloigner du mal, c'est l'intelligence.

Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`