Proverbs 19

Bedre Fattigmand med lydefri færd end en, som går Krogveje, er han end rig.

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

At mangle Kundskab er ikke godt, men den træder fejl, som har Hastværk.

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

Et Menneskes Dårskab øder hans Vej, men på HERREN vredes hans Hjerte.

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

Gods skaffer mange Venner, den ringe skiller hans Ven sig fra.

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

Det falske Vidne undgår ej Straf; den slipper ikke, som farer med Løgn.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

Mange bejler til Stormands Yndest, og alle er Venner med gavmild Mand.

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Fattigmands Frænder hader ham alle, end mere skyr hans Venner ham da. Ej frelses den, som jager efter Ord.

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

Den, der vinder Vid, han elsker sin Sjæl, og den, der vogter på Indsigt, får Lykke.

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

Det falske Vidne undgår ej Straf, og den, der farer med Løgn, går under.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

Vellevned sømmer sig ikke for Tåbe, end mindre for Træl at herske over Fyrster.

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Klogskab gør Mennesket sindigt, hans Ære er at overse Brøde.

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

Som Brøl af en Løve er Kongens Vrede, som Dug på Græs er hans Gunst.

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

Tåbelig Søn er sin Faders Ulykke, Kvindekiv er som ustandseligt Tagdryp.

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

Hus og Gods er Arv efter Fædre, en forstandig Hustru er fra HERREN.

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

Dovenskab sænker i Dvale, den lade Sjæl må sulte.

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

Den vogter sin Sjæl, som vogter på Budet, men skødesløs Vandel fører til Død.

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

Er man god mod den ringe, låner man HERREN, han gengælder en, hvad godt man har gjort.

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Tugt din Søn, imens der er Håb, ellers stiler du efter at slå ham ihjel.

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Den, som er hidsig, må bøde, ved Skånsel gør man det værre.

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

Hør på Råd og tag ved Lære, så du til sidst bliver viis.

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

I Mands Hjerte er mange Tanker, men HERRENs Råd er det, der står fast.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

Vinding har man af Godhed, hellere fattig end Løgner.

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

HERRENs Frygt er Vej til Liv, man hviler mæt og frygter ej ondt.

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

Den lade rækker til Fadet, men fører ej Hånden til Munden.

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

Får Spottere Hug, bliver tankeløs klog, ved Revselse får den forstandige Kundskab.

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Mishandle Fader og bortjage Moder gør kun en dårlig, vanartet Søn.

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

Hør op, min Søn, med at høre på Tugt og så fare vild fra Kundskabsord.

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

Niddingevidne spotter Retten, gudløses Mund er glubsk efter Uret.

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

Slag er rede til Spottere, Hug til Tåbers Ryg.

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.