Proverbs 14

Visdom bygger sit hus,dårskabs hænder river det ned.

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

Hvo redeligt vandrer, frygter HERREN, men den, som går Krogveje, agter ham ringe.

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

I Dårens Mund er Ris til hans Ryg, for de vise står Læberne Vagt.

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

Når der ikke er Okser, er Laden tom, ved Tyrens Kraft bliver Høsten stor.

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

Sanddru Vidne lyver ikke, det falske Vidne farer med Løgn.

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

Spotter søger Visdom, men finder den ikke, til Kundskab kommer forstandig let.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

Gå fra en Mand, som er en Tåbe, der mærker du intet til Kundskabs Læber.

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

Den kloge i sin Visdom er klar på sin Vej, men Tåbers Dårskab er Svig.

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

Med Dårer driver Skyldofret Spot, men Velvilje råder iblandt retsindige.

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

Hjertet kender sin egen Kvide, fremmede blander sig ej i dets Glæde.

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

Gudløses Hus lægges øde, retsindiges Telt står i Blomst.

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

Mangen Vej synes Manden ret, og så er dens Ende dog Dødens Veje.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

Selv under Latter kan Hjertet lide, og Glædens Ende er Kummer.

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

Af sine Veje mættes den frafaldne, af sine Gerninger den, som er god.

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

Den tankeløse tror hvert Ord, den kloge overtænker sine Skridt.

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

Den vise ængstes og skyr det onde, Tåben buser sorgløs på.

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

Den hidsige bærer sig tåbeligt ad, man hader rænkefuld Mand.

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

De tankeløse giver dårskab i Arv, de kloge efterlader sig Kundskab.

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

Onde må bukke for gode, gudløse stå ved retfærdiges Døre.

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

Fattigmand hades endog af sin Ven, men Rigmands Venner er mange.

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

Den, der foragter sin Næste, synder, lykkelig den, der har Medynk med arme.

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

De, som virker ondt, farer visselig vild; de, som virker godt, finder Nåde og Trofasthed.

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

Ved al Slags Møje vindes der noget, Mundsvejr volder kun Tab.

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

De vises Krone er Kløgt, Tåbers Krans er Dårskab.

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

Sanddru Vidne frelser Sjæle; den, som farer med Løgn, bedrager.

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

Den stærkes Tillid er HERRENs Frygt, hans Sønner skal have en Tilflugt.

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

HERRENs Frygt er en Livsens Kilde, derved undgås Dødens Snarer.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

At Folket er stort, er Kongens Hæder, Brist på Folk er Fyrstens Fald.

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

Den sindige er rig på Indsigt, den heftige driver det vidt i Dårskab.

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

Sagtmodigt Hjerte er Liv for Legemet, Avind er Edder i Benene.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

At kue den ringe er Hån mod hans Skaber, han æres ved Medynk med fattige.

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

Ved sin Ondskab styrtes den gudløse, ved lydefri Færd er retfærdige trygge.

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

Visdom bor i forstandiges Hjerte, i Tåbers Indre kendes den ikke.

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

Retfærdighed løfter et Folk, men Synd er Folkenes Skændsel.

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

En klog Tjener har Kongens Yndest, en vanartet rammer hans Vrede.

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.