Proverbs 13

Viis Søn elsker tugt, spotter hører ikke på skænd.

Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

Af sin Munds Frugt nyder en Mand kun godt, til Vold står troløses Hu.

Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

Vogter man Munden, bevarer man Sjælen, den åbenmundede falder i Våde.

Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

Den lade attrår uden at få, men flittiges Sjæl bliver mæt.

Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

Den retfærdige hader Løgnetale, den gudløse spreder Skam og Skændsel.

Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

Retfærd skærmer, hvo lydefrit vandrer, Synden fælder de gudløse.

Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

Mangen lader rig og ejer dog intet, mangen lader fattig og ejer dog meget.

Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

Mands Rigdom er Løsepenge for hans Liv, Fattigmand får ingen Trusel at høre.

Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

Retfærdiges Lys bryder frem, gudløses Lampe går ud.

Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

Ved Hovmod vækkes kun Splid, hos dem, der lader sig råde, er Visdom.

Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

Rigdom, vundet i Hast, smuldrer hen, hvad der samles Håndfuld for Håndfuld, øges.

Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

At bie længe gør Hjertet sygt, opfyldt Ønske er et Livets Træ.

O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

Den, der lader hånt om Ordet, slås ned, den, der frygter Budet, får Løn.

Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

Vismands Lære er en Livsens Kilde, derved undgås Dødens Snarer.

Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

God Forstand vinder Yndest, troløses Vej er deres Undergang.

O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

Hver, som er klog, går til Værks med Kundskab, Tåben udfolder Dårskab.

Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

Gudløs Budbringer går det galt, troværdigt Bud bringer Lægedom.

Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

Afvises Tugt, får man Armod og Skam; agtes på Revselse, bliver man æret.

Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

Opfyldt Ønske er sødt for Sjælen, at vige fra ondt er Tåber en Gru.

Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

Omgås Vismænd, så bliver du viis, ilde faren er Tåbers Ven.

Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

Vanheld følger Syndere, Lykken når de retfærdige.

Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

Den gode efterlader Børnebrn Arv, til retfærdige gemmes Synderens Gods.

Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

På Fattigfolks Nyjord er rigelig Føde, mens mangen rives bort ved Uret.

Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

Hvo Riset sparer, hader sin Søn, den, der elsker ham, tugter i Tide.

Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

Den retfærdige spiser, til Sulten er stillet, gudløses Bug er tom.

Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -