Proverbs 14

Moudrá žena vzdělává dům svůj, bláznice pak rukama svýma boří jej.

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

Kdo chodí v upřímnosti své, bojí se Hospodina, ale převrácený v cestách svých pohrdá jím.

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

V ústech blázna jest hůl pýchy, rtové pak moudrých ostříhají jich.

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

Když není volů, prázdné jsou jesle, ale hojná úroda jest v síle volů.

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

Svědek věrný neklamá, ale svědek falešný mluví lež.

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

Hledá posměvač moudrosti, a nenalézá, rozumnému pak umění snadné jest.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

Odejdi od muže bláznivého, když neseznáš při něm rtů umění.

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

Moudrost opatrného jest, aby rozuměl cestě své, bláznovství pak bláznů ke lsti.

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

Blázen přikrývá hřích, ale mezi upřímými dobrá vůle.

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

Srdce ví o hořkosti duše své, a k veselí jeho nepřimísí se cizí.

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

Dům bezbožných vyhlazen bude, ale stánek upřímých zkvetne.

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

Cesta zdá se přímá člověku, a však dokonání její jest cesta k smrti.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

Také i v smíchu bolí srdce, a cíl veselí jest zámutek.

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

Cestami svými nasytí se převrácený srdcem, ale muž dobrý štítí se jeho.

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

Hloupý věří každému slovu, ale opatrný šetří kroku svého.

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

Moudrý bojí se a odstupuje od zlého, ale blázen dotře a smělý jest.

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

Náhlý se dopouští bláznovství, a muž myšlení zlých v nenávisti bývá.

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

Dědičně vládnou hlupci bláznovstvím, ale opatrní bývají korunováni uměním.

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

Sklánějí se zlí před dobrými, a bezbožní u bran spravedlivého.

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

Také i příteli svému v nenávisti bývá chudý, ale milovníci bohatého mnozí jsou.

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

Pohrdá bližním svým hříšník, ale kdož se slitovává nad chudými, blahoslavený jest.

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

Zajisté žeť bloudí, kteříž ukládají zlé; ale milosrdenství a pravda těm, kteříž smýšlejí dobré.

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

Všeliké práce bývá zisk, ale slovo rtů jest jen k nouzi.

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

Koruna moudrých jest bohatství jejich, bláznovství pak bláznivých bláznovstvím.

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

Vysvobozuje duše svědek pravdomluvný, ale lstivý mluví lež.

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

V bázni Hospodinově jestiť doufání silné, kterýž synům svým útočištěm bude.

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

Bázeň Hospodinova jest pramen života, k vyhýbání se osídlům smrti.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

Ve množství lidu jest sláva krále, ale v nedostatku lidu zahynutí vůdce.

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

Zpozdilý k hněvu hojně má rozumu,ale náhlý pronáší bláznovství.

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

Život těla jest srdce zdravé, ale hnis v kostech jest závist.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

Kdo utiská chudého, útržku činí Učiniteli jeho; ale ctí jej, kdož se slitovává nad chudým.

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

Pro zlost svou odstrčen bývá bezbožný, ale naději má i při smrti své spravedlivý.

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

V srdci rozumného odpočívá moudrost, co pak jest u vnitřnosti bláznů, nezatají se.

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

Spravedlnost zvyšuje národ, ale hřích jest ku pohanění národům.

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

Laskav bývá král na služebníka rozumného, ale hněviv na toho, kterýž hanbu činí.

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.