Proverbs 15

Odpověd měkká odvracuje hněv, ale řeč zpurná vzbuzuje prchlivost.

Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

Jazyk moudrých ozdobuje umění, ale ústa bláznů vylévají bláznovství.

Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

Na všelikém místě oči Hospodinovy spatřují zlé i dobré.

Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

Zdravý jazyk jest strom života, převrácenost pak z něho ztroskotání od větru.

Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

Blázen pohrdá cvičením otce svého, ale kdož ostříhá naučení, opatrnosti nabude.

Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

V domě spravedlivého jest hojnost veliká, ale v úrodě bezbožného zmatek.

În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

Rtové moudrých rozsívají umění, srdce pak bláznů ne tak.

Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

Obět bezbožných ohavností jest Hospodinu, ale modlitba upřímých líbí se jemu.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

Ohavností jest Hospodinu cesta bezbožného, toho pak, kdož následuje spravedlnosti, miluje.

Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

Trestání přísné opouštějícímu cestu, a kdož nenávidí domlouvání, umře.

Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

Peklo i zatracení jest před Hospodinem, čím více srdce synů lidských?

Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

Nemiluje posměvač toho, kterýž ho tresce, aniž k moudrým přistoupí.

Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

Srdce veselé obveseluje tvář, ale pro žalost srdce duch zkormoucen bývá.

O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

Srdce rozumného hledá umění, ale ústa bláznů pasou se bláznovstvím.

Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

Všickni dnové chudého zlí jsou, ale dobromyslného hody ustavičné.

Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

Lepší jest maličko s bázní Hospodinovou než poklad veliký s nepokojem.

Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

Lepší jest krmě z zelí, kdež jest láska, nežli z krmného vola, kdež jest nenávist.

Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

Muž hněvivý vzbuzuje sváry, ale zpozdilý k hněvu upokojuje svadu.

Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

Cesta lenivého jest jako plot z trní, ale stezka upřímých jest vydlážená.

Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

Syn moudrý obveseluje otce, bláznivý pak člověk pohrdá matkou svou.

Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

Bláznovství jest veselím bláznu, ale člověk rozumný upřímo kráčeti směřuje.

Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

Kdež není rady, zmařena bývají usilování, ale množství rádců ostojí.

Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

Vesel bývá člověk z odpovědi úst svých; nebo slovo v čas příhodný ó jak jest dobré!

Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

Cesta života vysoko jest rozumnému proto, aby se uchýlil od pekla dole.

Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

Dům pyšných vyvrací Hospodin, meze pak vdovy upevňuje.

Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

Ohavností jsou Hospodinu myšlení zlého, ale čistých řeči vzácné.

Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

Kdož dychtí po lakomství, kormoutí dům svůj; ale kdož nenávidí darů, živ bude.

Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

Srdce spravedlivého přemyšluje, co má mluviti, ale ústa bezbožných vylévají všelijakou zlost.

Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

Vzdálen jest Hospodin od bezbožných, ale modlitbu spravedlivých vyslýchá.

Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

To, což se zraku naskýtá, obveseluje srdce; pověst dobrá tukem naplňuje kosti.

O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

Ucho, kteréž poslouchá trestání života, u prostřed moudrých bydliti bude.

Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

Kdo se vyhýbá cvičení, zanedbává duše své; ale kdož přijímá domlouvání, má rozum.

Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

Bázeň Hospodinova jest cvičení se moudrosti, a slávu předchází ponížení.

Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -