Proverbs 14

Ženska mudrost sagradi kuću, a ludost je rukama razgrađuje.

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

Tko živi s poštenjem, boji se Jahve, a tko ide stranputicom, prezire ga.

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

U luđakovim je ustima šiba za oholost njegovu, a mudre štite vlastite usne.

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

Gdje nema volova, prazne su jasle, a obilna je žetva od snage bikove.

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

Istinit svjedok ne laže, a krivi svjedok širi laž.

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

Podsmjevač traži mudrost i ne nalazi je, a razumni lako dolazi do znanja.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

Idi od čovjeka bezumna jer nećeš upoznati usne što zbore znanje.

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

Mudrost je pametna čovjeka u tom što pazi na svoj put, a bezumnička ludost prijevara je.

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

Luđacima je grijeh šala, a milost je Božja s poštenima.

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

Srce poznaje svoj jad, i veselje njegovo ne može dijeliti nitko drugi.

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

Dom opakih propast će, a šator će pravednika procvasti.

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

Neki se put učini čovjeku prav, a na koncu vodi k smrti.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

I u smijehu srce osjeća bol, a poslije veselja dolazi tuga.

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

Otpadnik se siti svojim prestupcima, a dobar čovjek svojim radom.

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

Glupan vjeruje svakoj riječi, a pametan pazi na korak svoj.

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

Mudar se boji i oda zla se uklanja, a bezuman se raspaljuje i bez straha je.

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

Nagao čovjek čini ludosti, a razborit ih podnosi.

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

Glupaci baštine ludost, a mudre ovjenčava znanje.

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

Zli padaju ničice pred dobrima i opaki pred vratima pravednikovim.

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

I svom prijatelju mrzak je siromah, a bogataš ima mnogo ljubitelja.

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

Griješi tko prezire bližnjega svoga, a blago onomu tko je milostiv ubogima.

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

Koji snuju zlo, ne hode li stranputicom, a zar nisu dobrota i vjernost s onima koji snuju dobro?

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

U svakom trudu ima probitka, a pusto brbljanje samo je na siromaštvo.

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

Mudrima je vijenac bogatstvo njihovo, a bezumnima kruna - njihova ludost.

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

Istinit svjedok izbavlja duše, a tko laži širi, taj je varalica.

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

U strahu je Gospodnjem veliko pouzdanje i njegovim je sinovima utočište.

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

Strah Gospodnji izvor je života: on izbavlja od zamke smrti.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

Mnoštvo je naroda ponos kralju, a bez puka knez propada.

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

Tko se teško srdi, velike je razboritosti, a nabusit duhom pokazuje ludost.

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

Mirno je srce život tijelu, a ljubomor je gnjilež u kostima.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

Tko tlači siromaha huli na stvoritelja, a časti ga tko je milostiv ubogomu.

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

Opaki propada zbog vlastite pakosti, a pravednik i u samoj smrti nalazi utočište.

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

U razumnu srcu mudrost počiva, a što je u bezumnome, to se i pokaže.

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

Pravednost uzvisuje narod, a grijeh je sramota pucima.

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

Kralju je mio razborit sluga, a na sramotna se srdi.

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.