Proverbs 23

quando sederis ut comedas cum principe diligenter adtende quae posita sunt ante faciem tuam

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

et statue cultrum in gutture tuo si tamen habes in potestate animam tuam

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

ne desideres de cibis eius in quo est panis mendacii

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

noli laborare ut diteris sed prudentiae tuae pone modum

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

ne erigas oculos tuos ad opes quas habere non potes quia facient sibi pinnas quasi aquilae et avolabunt in caelum

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

ne comedas cum homine invido et ne desideres cibos eius

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

quoniam in similitudinem arioli et coniectoris aestimat quod ignorat comede et bibe dicet tibi et mens eius non est tecum

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

cibos quos comederas evomes et perdes pulchros sermones tuos

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

in auribus insipientium ne loquaris quia despicient doctrinam eloquii tui

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

ne adtingas terminos parvulorum et agrum pupillorum ne introeas

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

propinquus enim eorum Fortis est et ipse iudicabit contra te causam illorum

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

ingrediatur ad doctrinam cor tuum et aures tuae ad verba scientiae

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

noli subtrahere a puero disciplinam si enim percusseris eum virga non morietur

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

tu virga percuties eum et animam eius de inferno liberabis

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

fili mi si sapiens fuerit animus tuus gaudebit tecum cor meum

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

et exultabunt renes mei cum locuta fuerint rectum labia tua

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

non aemuletur cor tuum peccatores sed in timore Domini esto tota die

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

quia habebis spem in novissimo et praestolatio tua non auferetur

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

audi fili mi et esto sapiens et dirige in via animum tuum

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

noli esse in conviviis potatorum nec in comesationibus eorum qui carnes ad vescendum conferunt

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

quia vacantes potibus et dantes symbola consumentur et vestietur pannis dormitatio

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

audi patrem tuum qui genuit te et ne contemnas cum senuerit mater tua

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

veritatem eme et noli vendere sapientiam et doctrinam et intellegentiam

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

exultat gaudio pater iusti qui sapientem genuit laetabitur in eo

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

gaudeat pater tuus et mater tua et exultet quae genuit te

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

praebe fili mi cor tuum mihi et oculi tui vias meas custodiant

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

fovea enim profunda est meretrix et puteus angustus aliena

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

insidiatur in via quasi latro et quos incautos viderit interficit

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

cui vae cuius patri vae cui rixae cui foveae cui sine causa vulnera cui suffusio oculorum

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

nonne his qui morantur in vino et student calicibus epotandis

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

ne intuearis vinum quando flavescit cum splenduerit in vitro color eius ingreditur blande

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

sed in novissimo mordebit ut coluber et sicut regulus venena diffundet

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

oculi tui videbunt extraneas et cor tuum loquetur perversa

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

et eris sicut dormiens in medio mari et quasi sopitus gubernator amisso clavo

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

et dices verberaverunt me sed non dolui traxerunt me et ego non sensi quando evigilabo et rursum vina repperiam

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``