Proverbs 19

melior est pauper qui ambulat in simplicitate sua quam torquens labia insipiens

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

ubi non est scientia animae non est bonum et qui festinus est pedibus offendit

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

stultitia hominis subplantat gressus eius et contra Deum fervet animo suo

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

divitiae addunt amicos plurimos a paupere autem et hii quos habuit separantur

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

testis falsus non erit inpunitus et qui mendacia loquitur non effugiet

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

multi colunt personam potentis et amici sunt dona tribuenti

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

fratres hominis pauperis oderunt eum insuper et amici procul recesserunt ab eo qui tantum verba sectatur nihil habebit

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

qui autem possessor est mentis diligit animam suam et custos prudentiae inveniet bona

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

testis falsus non erit inpunitus et qui loquitur mendacia peribit

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

non decent stultum deliciae nec servum dominari principibus

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

doctrina viri per patientiam noscitur et gloria eius est iniqua praetergredi

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

sicut fremitus leonis ita et regis ira et sicut ros super herbam ita hilaritas eius

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

dolor patris filius stultus et tecta iugiter perstillantia litigiosa mulier

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

domus et divitiae dantur a patribus a Domino autem proprie uxor prudens

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

pigredo inmittit soporem et anima dissoluta esuriet

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

qui custodit mandatum custodit animam suam qui autem neglegit vias suas mortificabitur

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

feneratur Domino qui miseretur pauperis et vicissitudinem suam reddet ei

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

erudi filium tuum ne desperes ad interfectionem autem eius ne ponas animam tuam

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

qui inpatiens est sustinebit damnum et cum rapuerit aliud adponet

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

audi consilium et suscipe disciplinam ut sis sapiens in novissimis tuis

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

multae cogitationes in corde viri voluntas autem Domini permanebit

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

homo indigens misericors est et melior pauper quam vir mendax

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

timor Domini ad vitam et in plenitudine commorabitur absque visitatione pessimi

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

abscondit piger manum suam sub ascella nec ad os suum adplicat eam

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

pestilente flagellato stultus sapientior erit sin autem corripueris sapientem intelleget disciplinam

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

qui adfligit patrem et fugat matrem ignominiosus est et infelix

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

non cesses fili audire doctrinam nec ignores sermones scientiae

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

testis iniquus deridet iudicium et os impiorum devorat iniquitatem

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

parata sunt derisoribus iudicia et mallei percutientes stultorum corporibus

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.