Job 3

post haec aperuit Iob os suum et maledixit diei suo

După aceea, Iov a deschis gura şi a blestemat ziua în care s'a născut.

et locutus est

A luat cuvîntul şi a zis:

pereat dies in qua natus sum et nox in qua dictum est conceptus est homo

,,Blestemată să fie ziua în care m'am născut,

dies ille vertatur in tenebras non requirat eum Deus desuper et non inlustret lumine

Prefacă-se în întunerec ziua aceea, să nu se îngrijească Dumnezeu de ea din cer, şi să nu mai strălucească lumina peste ea!

obscurent eum tenebrae et umbra mortis occupet eum caligo et involvatur amaritudine

S'o cuprindă întunerecul şi umbra morţii, nori groşi să vină peste ea, şi neguri de peste zi s'o înspăimînte!

noctem illam tenebrosus turbo possideat non conputetur in diebus anni nec numeretur in mensibus

Noaptea aceea! S'o acopere întunerecul, să piară din an, să nu mai fie numărată între luni!

sit nox illa solitaria nec laude digna

Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea!

maledicant ei qui maledicunt diei qui parati sunt suscitare Leviathan

Blestemată să fie de ceice blastămă zilele, de ceice ştiu să întărîte Leviatanul;

obtenebrentur stellae caligine eius expectet lucem et non videat nec ortum surgentis aurorae

să se întunece stelele din amurgul ei, în zădar să aştepte lumina, şi să nu mai vadă genele zorilor zilei!

quia non conclusit ostia ventris qui portavit me nec abstulit mala ab oculis meis

Căci n'a închis pîntecele care m'a zămislit, nici n'a ascuns suferinţa dinaintea ochilor mei.

quare non in vulva mortuus sum egressus ex utero non statim perii

Dece n'am murit în pîntecele mamei mele? Dece nu mi-am dat sufletul la ieşirea din pîntecele ei?

quare exceptus genibus cur lactatus uberibus

Dece am găsit genunchi cari să mă primească? Şi ţîţe cari să-mi dea lapte?

nunc enim dormiens silerem et somno meo requiescerem

Acum aş fi culcat, aş fi liniştit, aş dormi şi m'aş odihni

cum regibus et consulibus terrae qui aedificant sibi solitudines

cu împăraţii şi cei mari de pe pămînt, cari şi-au zidit falnice morminte,

aut cum principibus qui possident aurum et replent domos suas argento

cu domnitorii cari aveau aur, şi şi-au umplut casele cu argint.

aut sicut abortivum absconditum non subsisterem vel qui concepti non viderunt lucem

Sau n'aş mai fi în viaţă, aş fi ca o stîrpitură îngropată, ca nişte copii cari n'au văzut lumina!

ibi impii cessaverunt a tumultu et ibi requieverunt fessi robore

Acolo nu te mai necăjesc cei răi, acolo se odihnesc cei sleiţi de puteri.

et quondam vincti pariter sine molestia non audierunt vocem exactoris

Acolo cei puşi în lanţuri sînt lăsaţi toţi în pace, nu mai aud glasul asupritorului;

parvus et magnus ibi sunt et servus liber a domino suo

cel mai mic şi cel mare sînt tot una acolo, şi robul scapă de stăpînul său.

quare data est misero lux et vita his qui in amaritudine animae sunt

Pentru ce dă Dumnezeu lumină celui ce sufere, şi viaţă celor amăriţi la suflet,

qui expectant mortem et non venit quasi effodientes thesaurum

cari aşteaptă moartea şi nu vine; măcar că o doresc mai mult decît o comoară,

gaudentque vehementer cum invenerint sepulchrum

cari n'ar mai putea de bucurie şi de veselie, dacă ar găsi mormîntul? -

viro cuius abscondita est via et circumdedit eum Deus tenebris

Pentruce, zic, dă El lumină omului care nu ştie încotro să meargă, pe care îl îngrădeşte Dumnezeu de toate părţile?

antequam comedam suspiro et quasi inundantes aquae sic rugitus meus

Suspinurile îmi sînt hrana de toate zilele, şi jalea mi se varsă ca apa.

quia timor quem timebam evenit mihi et quod verebar accidit

De ce mă tem, aceea mi se întîmplă; de ce mi -e frică, de aceea am parte!

nonne dissimulavi nonne silui nonne quievi et venit super me indignatio

N'am nici linişte, nici pace, nici odihnă, şi necazul dă peste mine.``