Proverbs 31

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

PALABRAS del rey Lemuel; la profecía con que le enseñó su madre.

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

¿Qué, hijo mío? ¿y qué, hijo de mi vientre? ¿Y qué, hijo de mis deseos?

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

No des á las mujeres tu fuerza, Ni tus caminos á lo que es para destruir los reyes.

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

No es de los reyes, oh Lemuel, no es de los reyes beber vino, Ni de los príncipes la cerveza.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

No sea que bebiendo olviden la ley, Y perviertan el derecho de todos los hijos afligidos.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Dad la cerveza al desfallecido, Y el vino á los de amargo ánimo:

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Beban, y olvídense de su necesidad, Y de su miseria no más se acuerden.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Abre tu boca por el mudo, En el juicio de todos los hijos de muerte.

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Abre tu boca, juzga justicia, Y el derecho del pobre y del menesteroso.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Mujer fuerte, ¿quién la hallará? Porque su estima sobrepuja largamente á la de piedras preciosas.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

El corazón de su marido está en ella confiado, Y no tendrá necesidad de despojo.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Darále ella bien y no mal, Todos los días de su vida.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Buscó lana y lino, Y con voluntad labró de sus manos.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Fué como navío de mercader: Trae su pan de lejos.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Levantóse aun de noche, Y dió comida á su familia, Y ración á sus criadas.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Consideró la heredad, y compróla; Y plantó viña del fruto de sus manos.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Ciñó sus lomos de fortaleza, Y esforzó sus brazos.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Gustó que era buena su granjería: Su candela no se apagó de noche.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Aplicó sus manos al huso, Y sus manos tomaron la rueca.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Alargó su mano al pobre, Y extendió sus manos al menesteroso.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

No tendrá temor de la nieve por su familia, Porque toda su familia está vestida de ropas dobles.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Ella se hizo tapices; De lino fino y púrpura es su vestido.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Conocido es su marido en las puertas, Cuando se sienta con los ancianos de la tierra.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Hizo telas, y vendió; Y dió cintas al mercader.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Fortaleza y honor son su vestidura; Y en el día postrero reirá.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Abrió su boca con sabiduría: Y la ley de clemencia está en su lengua.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Considera los caminos de su casa, Y no come el pan de balde.

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Levantáronse sus hijos, y llamáronla bienaventurada; Y su marido también la alabó.

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

Muchas mujeres hicieron el bien; Mas tú las sobrepujaste á todas.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Engañosa es la gracia, y vana la hermosura: La mujer que teme á JEHOVÁ, ésa será alabada.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Dadle el fruto de sus manos, Y alábenla en las puertas sus hechos.