Proverbs 31

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

Ko nga kupu a Kingi Remuera; ko te poropititanga i whakaakona ai ia e tona whaea.

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

He aha, e taku tama? He aha, e te tama a toku kopu? A he aha, e te tama a aku kupu taurangi?

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Kaua e hoatu tou kaha ki nga wahine, ou ara hoki ki te mea whakangaro o nga kingi.

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

Ehara ma nga kingi, e Remuera, ehara ma nga kingi te inu waina; ehara hoki ma nga rangatira te mea, Kei hea he wai kaha?

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Kei inu ratou, a ka wareware ki te ture, a ka whakapeau ke i te whakawa o te tangata e tukinotia ana.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Hoatu he wai kaha ma te tangata e tata ana te marere, he waina hoki ki nga wairua pouri:

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Tukua ia kia inu, kia wareware ai ki tona rawakore, a kore ake he mahara ki ona mate.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Kia puaki tou mangai mo te wahangu, i te whakawakanga o te hunga katoa kua waiho mo te mate.

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Kia puaki tou mangai, whakaritea te whakawa i runga i te tika, tohea te tohe a te ware, a te rawakore.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Ko wai e kite i te wahine e u ana tona pai? Ko tona utu hoki kei runga noa atu i to nga rupi.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Ka whakapono te ngakau o tana tane ki a ia, a kahore ona hapanga i te taonga.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

He pai tana e mea ai ki a ia, kahore hoki he kino, i nga ra katoa e ora ai ia.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

E kimi ana ia i te huruhuru hipi, i te muka, a ka ngakau nui te mahi a ona ringa.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Ko tona rite kei nga kaipuke o nga kaihokohoko; e mauria mai ana e ia tana kai i tawhiti.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

E maranga ana hoki ia i te mea e po tonu ana, a hoatu ana e ia he kai ma tona whare, he mahi hoki e rite ana ma ana kotiro.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

E whakaaroaro ana ia ki tetahi mara, a ka hokona e ia: whakatokia ana e ia he mara waina, he hua na ona ringa.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

E whitiki ana ia i tona hope ki te kaha, e mea ana i ona takakau kia pakari.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Ka kite ia he pai tana i hokohoko ai: e kore tana rama e mate i te po.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Ka totoro atu ona ringa ki te mea takai miro, ka pupuri ona ringa ki te pou muka.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Ka wherahia tona ringa ki te ware; ae ra, ka totoro atu ona ringa ki te rawakore.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

E kore ia e wehi i te hukarere mo tona whare; no te mea kua kakahuria tona whare katoa ki te ngangana.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Oti ake i a ia te whatuwhatu he whariki mona; he rinena pai, he papura ona kakahu.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

E mohiotia ana tana tane i nga kuwaha, ina noho tahi ia ki nga kaumatua o te whenua.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

E hanga ana e ia he rinena pai, a hokona atu ana; e hoatu ana e ia he whitiki ki nga kaihoko.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

He kaha, he honore ona kakahu; a e kata ana ia ki nga ra o muri atu.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

He nui ona whakaaro ina puaki tona mangai; kei tona arero te ture o te atawhai.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Ka ata tirohia e ia nga ara o tona whare, e kore ano ia e kai i te taro o te mangere.

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Ka whakatika ana tamariki, a he kupu manaaki ta ratou mona; Tana tane hoki, ka whakamoemiti ano ia ki a ia, ka mea:

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

He tokomaha nga tamahine i u te pai o ta ratou mahi, otiia hira ake tau i a ratou katoa.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

He mea teka noa te manako, he mea horihori te ataahua: tena ko te wahine e wehi ana i a Ihowa, ko ia e whakamoemititia.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Hoatu ki a ia o nga hua o ona ringa; a ma ana mahi ia e whakamoemiti i nga kuwaha.