Proverbs 17

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Tsara ny sombi-mofo maina misy fiadanana Noho ny trano feno hena misy fifandirana.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Ny mpanompo hendry dia hanapaka ny zanaka manao izay mahamenatra Sady hizara lova amin'ny mpirahalahy.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Ny memy ho an'ny volafotsy, ary ny fatana fandrendrehana ho an'ny volamena; Fa Jehovah ihany no Mpamantatra ny fo.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

Ny mpanao ratsy mampandry sofina amin'ny molotra mandainga; Ary ny mpandainga mihaino ny lela mampidi-doza.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

Izay mihomehy ny malahelo manala baraka ny Mpanao azy; Ary izay faly amin'ny fahorian'ny sasany dia tsy maintsy hampijalina.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Satroboninahitry ny antitra ny zafiny; Ary voninahitry ny zanaka ny rainy.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

Ny teny jadona tsy tandrifiny halahatry ny adala, Koa mainka fa tsy tokony ho an'ny zanak'andriana ny molotra mandainga.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Ny kolikoly dia toy ny vato soa eo imason'izay mahazo azy, Ka na aiza na aiza alehany dia ambinina ihany.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Izay te-ho be fitiavana dia manaron-keloka; Fa izay mamohafoha teny mampisaraka ny tena mpisakaiza.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

Ny anatra dia manan-kery kokoa amin'ny hendry Noho ny kapoka injato amin'ny adala.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

Ny maditra dia fatra-pitady ny ratsy, Ka dia iraka lozabe no irahina hamely azy.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Aleo mifanena amin'ny bera very anaka Toy izay amin'ny adala feno hadalana.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

Izay mamaly ratsy ny soa, Ny ratsy tsy hiala ao an-tranony.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

Ny fiandohan'ny ady dia toy ny manata-drano, Koa ilaozy ny fifandirana, dieny tsy mbola mifandramatra.

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

Izay manamarina ny meloka, na izay manameloka ny marina,Dia samy fahavetavetana eo imason'i Jehovah.

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

Hatao inona re ity vola an-tànan'ny adala? Hamidy fahendrena va? tsy manan-tsaina izy.

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Izay tena sakaiza tokoa dia tia amin'ny andro rehetra, Sady miseho ho rahalahy hamonjy amin'ny fahoriana.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Olona tsy ampy saina izay mifandray tanana Hiantoka eo anatrehan'ny sakaizany.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Izay tia ady dia tia heloka; Ary izay manao vavahady avo mitady fahasimbana.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Izay madi-po tsy hahita soa; Ary izay manana lela mandainga hivarina any amin'ny loza.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Izay miteraka adala hahazo alahelo; Ary ny rain'ny adala tsy ho faly.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

Ny fo ravoravo mahasalama tsara; Fa ny fanahy kivy mahamaina ny taolana.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Ny ratsy fanahy mandray kolikoly avy any anaty lamba Ho entiny mamadika ny rariny.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

Eo anoloan'ny manan-tsaina ny fahendrena; Fa ny mason'ny adala dia mibirioka any amin'ny faran'ny tany.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

Ny zanaka adala mampalahelo ny rainy Sady fahoriana mangidy amin'ny reniny niteraka azy.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Tsy mety raha mampijaly ny marina, Na mamely ny manan-kaja noho ny fahamarinany.

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Izay mahafihim-bava no manam-pahalalana; Ary izay mahatsindry fo no manan-tsaina.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Na ny adala aza, raha tsy miteny, dia atao ho hendry, Ary izay mahafihim-bava dia toa manan-tsaina.