Proverbs 14

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -
Viisas vaimo rakentaa huoneensa, vaan hullu kukistaa sen teollansa.
Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -
Joka vaeltaa oikiaa tietä, se pelkää Herraa; mutta se, joka poikkee pois tieltänsä, ylönkatsoo hänen.
În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -
Tyhmän suussa on ylpeyden vitsa; vaan viisasten huulet varjelevat heitä.
Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -
Jossa ei härkiä ole, siinä seimet puhtaana ovat; vaan jossa juhdat työtä tekevät, siinä tuloa kyllä on.
Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
Totinen todistaja välttää valhetta; vaan väärä todistaja rohkiasti valhettelee.
Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -
Pilkkaaja etsii viisautta, ja ei löydä; vaan toimelliset viisauden huokiasti saavat.
Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -
Mene pois tyhmän tyköä; sillä et sinä opi mitään häneltä.
Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -
Toimellisen viisaus on teistänsä ottaa vaarin; vaan tyhmäin hulluus on sula petos.
Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -
Tyhmä nauraa syntiä, mutta hurskasten välillä on hyvä suosio.
Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
Koska sydän on murheellinen, niin ei auta ulkonainen ilo.
Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -
Jumalattomain huoneet kukistetaan, vaan jumalisten majat viheriöitsevät.
Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -
Monella on tie mielestänsä oikia, vaan viimeiseltä johdattaa se kuolemaan.
De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -
Naurun jälkeen tulee murhe, ja ilon perästä suru.
Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -
Tyhmälle tapahtuu laittamisensa jälkeen, vaan hyvä ihminen asetetaan hänen ylitsensä.
Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
Taitamatoin uskoo kaikki, mutta ymmärtäväinen ottaa teistänsä vaarin.
Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -
Viisas pelkää ja karttaa pahaa, vaan tyhmä päätähavin menee.
Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -
Äkillinen ihminen tekee hullun töitä, ja kavala ihminen tulee vihattavaksi.
Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -
Taitamattomat perivät tyhmyyden; vaan se on toimellisten kruunu, että he toimellisesti tekevät.
Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -
Häijyn täytyy kumartaa hyviä, ja jumalattomat vanhurskasten porteissa.
Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -
Köyhää vihaavat hänen lähimmäisensäkin; vaan rikkaalla on monta ystävää.
Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -
Joka katsoo lähimmäisensä ylön. hän tekee syntiä; vaan autuas on se, joka viheliäistä armahtaa.
În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
Jotka viekkaudessa vaeltavat, niiltä puuttuu; mutta jotka hyvää ajattelevat, niille tapahtuu hyvyys ja uskollisuus.
Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -
Jossa työtä tehdään, siinä kyllä on; vaan joka tyhjiin puheisiin tyytyy, siinä on köyhyys.
Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -
Viisasten rikkaus on heidän kruununsa, mutta tyhmäin hulluus on hulluus.
Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -
Uskollinen todistaja vapahtaa hengen, vaan väärä todistaja pettää.
Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -
Joka Herraa pelkää, hänellä on vahva linna, ja hänen lapsensa varjellaan.
Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -
Herran pelko on elämän lähde, että kuoleman nuora välttää taidetaan.
Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -
Koska kuninkaalla on paljo väkeä, se on hänen kunniansa; vaan koska vähä on väkeä, se tekee päämiehen kehnoksi.
Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
Joka on pitkämielinen, se on viisas; vaan joka äkillinen on, se ilmoittaa tyhmyyden.
O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -
Leppyinen sydän on ruumiin elämä; vaan kateus on märkä luissa.
Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -
Joka köyhälle tekee väkivaltaa, hän laittaa hänen luojaansa; vaan joka armahtaa vaivaista, se kunnioittaa Jumalaa.
Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -
Pahuutensa tähden jumalatoin kukistetaan; vaan vanhurskas on kuolemassakin rohkia.
Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -
Toimellisen sydämessä lepää viisaus; mutta mitä tyhmäin mielessä on, se tulee ilmi.
Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -
Vanhurskaus korottaa kansan, vaan synti on kansan häpiä.
Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.
Toimellinen palvelia on kuninkaalle otollinen; vaan häpiällistä palveliaa ei hän kärsi.