Job 4

Então respondeu Elifaz, o temanita, e disse:

Elifaz din Teman a luat cuvîntul şi a zis:

Se alguém intentar falar-te, enfadarte-ás? Mas quem poderá conter as palavras?

,,Dacă vom îndrăzni să-ţi vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă?

Eis que tens ensinado a muitos, e tens fortalecido as mãos fracas.

De multeori tu ai învăţat pe alţii, şi ai întărit mînile slăbite.

As tuas palavras têm sustentado aos que cambaleavam, e os joelhos desfalecentes tens fortalecido.

Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau, şi ai întărit genunchii cari se îndoiau.

Mas agora que se trata de ti, te enfadas; e, tocando-te a ti, te desanimas.

Şi acum, cînd este vorba de tine, eşti slab! Acum, cînd eşti atins tu, te turburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău?

Porventura não está a tua confiança no teu temor de Deus, e a tua esperança na integridade dos teus caminhos?

Nădejdea ta, nu -i neprihănirea ta?

Lembra-te agora disto: qual o inocente que jamais pereceu? E onde foram os retos destruídos?

Adu-ţi aminte, te rog: care nevinovat a perit? Cari oameni neprihăniţi au fost nimiciţi?

Conforme tenho visto, os que lavram iniquidade e semeiam o mal segam o mesmo.

După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi samănă nelegiuirea îi seceră roadele!

Pelo sopro de Deus perecem, e pela rajada da sua ira são consumidos.

Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciţi de vîntul mîniei Lui.

Cessa o rugido do leão, e a voz do leão feroz; os dentes dos leõezinhos se quebram.

Mugetul leilor încetează, dinţii puilor de lei sînt zdrobiţi!

Perece o leão velho por falta de presa, e os filhotes da leoa andam dispersos.

Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, şi puii leoaicei se risipesc.

Ora, uma palavra se me disse em segredo, e os meus ouvidos perceberam um sussurro dela.

Un cuvînt s'a furişat pînă la mine, şi urechea mea i -a prins sunetele uşoare.

Entre pensamentos nascidos de visões noturnas, quando cai sobre os homens o sono profundo,

În clipa cînd vedeniile de noapte frămîntă gîndul, cînd oamenii sînt cufundaţi într'un somn adînc,

sobrevieram-me o espanto e o tremor, que fizeram estremecer todos os meus ossos.

m'a apucat groaza şi spaima, şi toate oasele mi-au tremut.

Então um espírito passou por diante de mim; arrepiaram-se os cabelos do meu corpo.

Un duh a trecut pe lîngă mine... Tot părul mi s'a sbîrlit ca ariciul...

Parou ele, mas não pude discernir a sua aparencia; um vulto estava diante dos meus olhos; houve silêncio, então ouvi uma voz que dizia:

Un chip cu o înfăţişare necunoscută era înaintea ochilor mei. Şi am auzit un glas care şoptea încetişor:

Pode o homem mortal ser justo diante de Deus? Pode o varão ser puro diante do seu Criador?

,,Fi-va omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l -a făcut?

Eis que Deus não confia nos seus servos, e até a seus anjos atribui loucura;

Dacă n'are încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găseşte El greşeli chiar la îngerii Săi,

quanto mais aos que habitam em casas de lodo, cujo fundamento está no pó, e que são esmagados pela traça!

cu cît mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, cari îşi trag obîrşia din ţărînă, şi pot fi zdrobiţi ca un vierme!

Entre a manhã e a tarde são destruidos; perecem para sempre sem que disso se faça caso.

De dimineaţă pînă seara sînt zdrobiţi, pier pentru totdeauna, şi nimeni nu ţine seama de ei.

Se dentro deles é arrancada a corda da sua tenda, porventura não morrem, e isso sem atingir a sabedoria?

Li se taie firul vieţii: mor, şi tot n'au căpătat înţelepciunea!