Proverbs 31

Ko nga kupu a Kingi Remuera; ko te poropititanga i whakaakona ai ia e tona whaea.

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

He aha, e taku tama? He aha, e te tama a toku kopu? A he aha, e te tama a aku kupu taurangi?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Kaua e hoatu tou kaha ki nga wahine, ou ara hoki ki te mea whakangaro o nga kingi.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Ehara ma nga kingi, e Remuera, ehara ma nga kingi te inu waina; ehara hoki ma nga rangatira te mea, Kei hea he wai kaha?

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

Kei inu ratou, a ka wareware ki te ture, a ka whakapeau ke i te whakawa o te tangata e tukinotia ana.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Hoatu he wai kaha ma te tangata e tata ana te marere, he waina hoki ki nga wairua pouri:

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Tukua ia kia inu, kia wareware ai ki tona rawakore, a kore ake he mahara ki ona mate.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Kia puaki tou mangai mo te wahangu, i te whakawakanga o te hunga katoa kua waiho mo te mate.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Kia puaki tou mangai, whakaritea te whakawa i runga i te tika, tohea te tohe a te ware, a te rawakore.

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Ko wai e kite i te wahine e u ana tona pai? Ko tona utu hoki kei runga noa atu i to nga rupi.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Ka whakapono te ngakau o tana tane ki a ia, a kahore ona hapanga i te taonga.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

He pai tana e mea ai ki a ia, kahore hoki he kino, i nga ra katoa e ora ai ia.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

E kimi ana ia i te huruhuru hipi, i te muka, a ka ngakau nui te mahi a ona ringa.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Ko tona rite kei nga kaipuke o nga kaihokohoko; e mauria mai ana e ia tana kai i tawhiti.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

E maranga ana hoki ia i te mea e po tonu ana, a hoatu ana e ia he kai ma tona whare, he mahi hoki e rite ana ma ana kotiro.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

E whakaaroaro ana ia ki tetahi mara, a ka hokona e ia: whakatokia ana e ia he mara waina, he hua na ona ringa.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

E whitiki ana ia i tona hope ki te kaha, e mea ana i ona takakau kia pakari.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Ka kite ia he pai tana i hokohoko ai: e kore tana rama e mate i te po.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Ka totoro atu ona ringa ki te mea takai miro, ka pupuri ona ringa ki te pou muka.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Ka wherahia tona ringa ki te ware; ae ra, ka totoro atu ona ringa ki te rawakore.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

E kore ia e wehi i te hukarere mo tona whare; no te mea kua kakahuria tona whare katoa ki te ngangana.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Oti ake i a ia te whatuwhatu he whariki mona; he rinena pai, he papura ona kakahu.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

E mohiotia ana tana tane i nga kuwaha, ina noho tahi ia ki nga kaumatua o te whenua.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

E hanga ana e ia he rinena pai, a hokona atu ana; e hoatu ana e ia he whitiki ki nga kaihoko.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

He kaha, he honore ona kakahu; a e kata ana ia ki nga ra o muri atu.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

He nui ona whakaaro ina puaki tona mangai; kei tona arero te ture o te atawhai.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Ka ata tirohia e ia nga ara o tona whare, e kore ano ia e kai i te taro o te mangere.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Ka whakatika ana tamariki, a he kupu manaaki ta ratou mona; Tana tane hoki, ka whakamoemiti ano ia ki a ia, ka mea:

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

He tokomaha nga tamahine i u te pai o ta ratou mahi, otiia hira ake tau i a ratou katoa.

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

He mea teka noa te manako, he mea horihori te ataahua: tena ko te wahine e wehi ana i a Ihowa, ko ia e whakamoemititia.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Hoatu ki a ia o nga hua o ona ringa; a ma ana mahi ia e whakamoemiti i nga kuwaha.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii