Job 5

Rele non, Jòb! W'a wè si gen moun k'ap reponn ou! Ak kilès nan zanj Bondye yo ou ta vle pale?

Strigă acum! Cine îţi va răspunde? Căruia dintre sfinţi îi vei vorbi?

Se moun fou ki kite chagren ap minen yo. Se moun sòt ki kite move san touye yo.

Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.

Mwen menm, mwen wè moun fou ki te kwè zafè yo bon. M' rete konsa, mwen wè madichon tonbe sou kay yo.

Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa.

Pitit yo pa ka jwenn yon moun pou pwoteje yo. Pa gen pesonn pou pran defans yo nan tribinal.

Fiii lui n'au noroc, sînt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu i scapă!

Se moun grangou ki pral manje rekòt jaden yo. Yo pral pran ata sa ki donnen nan raje pikan. Se moun akrèk ki pral mete men sou tout byen yo.

Secerişul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar şi din spini, şi averile lui sînt înghiţite de oameni însetaţi.

Non. Lafliksyon pa tonbe sou moun konsa konsa. Ni moun pa rete konsa pou l' tonbe anba soufrans.

Nenorocirea nu răsare din ţărînă, şi suferinţa nu încolţeşte din pămînt.

Menm jan tensèl dife fèt pou vole, konsa tou, moun fèt pou soufri.

Omul se naşte ca să sufere, după cum scînteia se naşte ca să zboare.

Si m' te nan plas ou, Job, se Bondye m' ta rele. Mwen ta mete sitiyasyon an devan l'.

Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aş spune necazul meu.

Se li menm ki fè yon bann bèl bagay nou pa ka fin konprann, yon dal mèvèy nou pa ka fin konte.

El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

Li voye lapli sou latè, li wouze tout jaden.

El varsă ploaia pe pămînt, şi trimete apă pe cîmpii.

Moun ki t'ap mache tèt bese yo, se li menm ki fè yo leve tèt yo. Se li menm ki konsole moun ki te nan lapenn yo.

El înalţă pe cei smeriţi, şi izbăveşte pe cei necăjiţi.

Li gate mannigèt bakoulou yo. Li pa janm kite yo rive fè sa yo te mete nan tèt yo.

El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mînile lor nu pot să le împlinească.

Li pran moun entelijan yo nan pèlen yo te tann. Li pa kite mètdam yo reyalize plan yo te fè.

El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sînt răsturnate:

Gwo lajounen y'ap bite tankou nan fènwa. Gwo midi, y'ap tatonnen tankou nan mitan lannwit.

dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ziua nameaza mare ca noaptea.

Men, Bondye sove pòv la anba dan yo. Li delivre malere anba ponyèt grannèg k'ap peze yo.

Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor, şi -l scapă din mîna celor puternici.

Li bay pòv yo espwa. Li fèmen bouch mechan yo.

Aşa încît nădejdea sprijineşte pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.

Ala bon sa bon pou yon moun lè Bondye ap korije l'! Lè Bondye ki gen tout pouvwa a ap pini ou, pa pran sa an jwèt!

Ferice de omul pe care -l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atot Puternic.

Lè li blese ou, se li menm ankò k'ap mete renmèd pou ou. Lè li frape ou, se li menm ankò k'ap geri ou.

El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mîna Lui tămăduieşte.

Lapo delivre ou nan tout move pa. Ankenn malè p'ap tonbe sou ou.

De şase ori te va izbăvi din necaz, şi de şapte ori nu te va atinge răul.

Nan grangou, li p'ap kite ou mouri. Nan lagè, li p'ap kite yo touye ou.

El te va scăpa de moarte în vreme de foamete, şi de loviturile săbiei în vreme de război.

L'a pwoteje ou anba kout lang. Ou p'ap bezwen pè lè w'a wè gwo malè ap pwoche.

Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă cînd va veni pustiirea.

W'a pase ni malè ni grangou nan rizib. Ou p'ap pè bèt nan bwa.

Vei rîde de pustiire ca şi de foamete, şi nu vei avea să te temi de fiarele pămîntului.

Jaden w'ap travay yo p'ap gen wòch ladan yo. Bèt nan bwa p'ap janm atake ou.

Căci vei face legămînt pînă şi cu pietrele cîmpului, şi fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine.

Lè sa a, w'a viv ak kè poze lakay ou. Lè w'a vizite pak zannimo ou yo, w'a kontan.

Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,

W'a gen anpil pitit. Y'a pouse tankou plant nan jaden.

îţi vei vedea sămînţa crescîndu-ţi, şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe cîmp.

Menm jan se lè mayi fin mi yo kase l', konsa tou se lè ou fin vye granmoun, w'a mouri.

Vei intra în mormînt la bătrîneţă, ca snopul strîns la vremea lui.

Jòb monchè, nou te kalkile sou bagay sa yo anpil. Se konsa sa ye, tande. Pa fè tèt di. Asepte verite a.

Iată ce am cercetat, şi aşa este! Ascultă, că sînt spre folosul tău!``