Proverbs 23

你若与官长坐席，要留意在你面前的是谁。

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

你若是贪食的，就当拿刀放在喉咙上。

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

不可贪恋他的美食，因为是哄人的食物。

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

不要劳碌求富，休仗自己的聪明。

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

你岂要定睛在虚无的钱财上吗？因钱财必长翅膀，如鹰向天飞去。

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

不要吃恶眼人的饭，也不要贪他的美味；

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

因为他心怎样思量，他为人就是怎样。他虽对你说，请吃，请喝，他的心却与你相背。

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

你所吃的那点食物必吐出来；你所说的甘美言语也必落空。

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

你不要说话给愚昧人听，因他必藐视你智慧的言语。

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

不可挪移古时的地界，也不可侵入孤儿的田地；

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

因他们的救赎主大有能力，他必向你为他们辨屈。

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

你要留心领受训诲，侧耳听从知识的言语。

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

不可不管教孩童；你用杖打他，他必不至于死。

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

你要用杖打他，就可以救他的灵魂免下阴间。

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

我儿，你心若存智慧，我的心也甚欢喜。

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

你的嘴若说正直话，我的心肠也必快乐。

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

你心中不要嫉妒罪人，只要终日敬畏耶和华；

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

因为至终必有善报，你的指望也不致断绝。

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

我儿，你当听，当存智慧，好在正道上引导你的心。

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

好饮酒的，好吃肉的，不要与他们来往；

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

因为好酒贪食的，必致贫穷；好睡觉的，必穿破烂衣服。

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

你要听从生你的父亲；你母亲老了，也不可藐视她。

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

你当买真理；就是智慧、训诲，和聪明也都不可卖。

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

义人的父亲必大得快乐；人生智慧的儿子，必因他欢喜。

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

你要使父母欢喜，使生你的快乐。

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

我儿，要将你的心归我；你的眼目也要喜悦我的道路。

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

妓女是深坑；外女是窄阱。

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

她埋伏好像强盗；她使人中多有奸诈的。

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

谁有祸患？谁有忧愁？谁有争斗？谁有哀叹（或译：怨言）？谁无故受伤？谁眼目红赤？

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

就是那流连饮酒、常去寻找调和酒的人。

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

酒发红，在杯中闪烁，你不可观看，虽然下咽舒畅，终久是咬你如蛇，刺你如毒蛇。

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

并入上一节

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

你眼必看见异怪的事（或译：淫妇）；你心必发出乖谬的话。

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

你必像躺在海中，或像卧在桅杆上。

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

你必说：人打我，我却未受伤；人鞭打我，我竟不觉得。我几时清醒，我仍去寻酒。

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``