Ecclesiastes 7

Краще добре ім'я від оливи хорошої, а день смерти людини від дня її вродження!

Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

Краще ходити до дому жалоби, ніж ходити до дому бенкету, бо то кінець кожній людині, і живий те до серця свого бере!

Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

Кращий смуток від сміху, бо при обличчі сумнім добре серце!

Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

Серце мудрих у домі жалоби, а серце безглуздих у домі веселощів.

Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

Краще слухати докір розумного, аніж слухати пісні безумних,

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

бо як тріскот тернини під горщиком, такий сміх нерозумного. Теж марнота й оце!...

Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

Коли мудрий кого утискає, то й сам нерозумним стає, а хабар губить серце.

Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

Кінець діла ліпший від початку його; ліпший терпеливий від чванькуватого!

Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

Не спіши в своїм дусі, щоб гніватися, бо гнів спочиває у надрах глупців.

Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

Не кажи: Що це сталось, що перші дні були кращі за ці? бо не з мудрости ти запитався про це.

Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

Добра мудрість з багатством, а прибуток для тих, хто ще сонечко бачить,

Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

бо в тіні мудрости як у тіні срібла, та користь пізнання у тому, що мудрість життя зберігає тому, хто має її.

Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

Розваж Божий учинок, бо хто може те випростати, що Він покривив?

Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

За доброго дня користай із добра, за злого ж розважуй: Одне й друге вчинив Бог на те, щоб людина нічого по собі не знайшла!

În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

В днях марноти своєї я всього набачивсь: буває справедливий, що гине в своїй справедливості, буває й безбожний, що довго живе в своїм злі.

Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

Не будь справедливим занадто, і не роби себе мудрим над міру: пощо нищити маєш себе?

Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

Не будь несправедливим занадто, і немудрим не будь: пощо маєш померти в нечасі своїм?

Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

Добре, щоб ти ухопився за це, але й з того своєї руки не спускай, бо богобоязний втече від усього того.

Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

Мудрість робить мудрого сильнішим за десятьох володарів, що в місті.

Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

Немає людини праведної на землі, що робила б добро й не грішила,

Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

тому не клади свого серця на всякі слова, що говорять, щоб не чути свого раба, коли він лихословить тебе,

Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

знає бо серце твоє, що багато разів також ти лихословив на інших!

Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

Усе це я в мудрості випробував, і сказав: Стану мудрим! Та далека від мене вона!

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: ,,Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

Далеке оте, що було, і глибоке, глибоке, хто знайде його?

Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

Звернувся я серцем своїм, щоб пізнати й розвідати, та шукати премудрість і розум, та щоб пізнати, що безбожність глупота, а нерозум безумство!

M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

І знайшов я річ гіршу від смерти то жінку, бо пастка вона, її ж серце тенета, а руки її то кайдани!... Хто добрий у Бога врятований буде від неї, а грішного схопить вона!

Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

Подивися, оце я знайшов, сказав Проповідник: рівняймо одне до одного, щоб знайти зрозуміння!

Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

Чого ще шукала душа моя, та не знайшла: я людину знайшов одну з тисячі, але жінки між ними всіма не знайшов!...

iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

Крім того, поглянь, що знайшов я: що праведною вчинив Бог людину, та вигадок усяких шукають вони!...

Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.